Perioada sărbătorilor este deseori una foarte „fertilă” în achiziții dubioase. În ajun de sărbători, unele autorități decid brusc să inițiere proceduri de achiziții publice de foarte mare valoare, încălcând în mod vădit prevederile legale.
Cu câteva zile înainte de Paști, la data de 26 aprilie 2021, Agenția Servicii Publice a operat ajustări radicale la planul său de achiziții publice pentru anul 2021, pe care l-a completat cu un punct nou, legat de achiziția de blanchete cu tehnologii de personalizare pentru actele de identitate, cu valoarea estimată de 525 625 570 lei, fără TVA. Decizia semnată electronic la data de 27 aprilie, de directorul ASP, Vladislav Zara, a fost publicată pe pagina web a ASP.
Peste 3 zile, Agenția Servicii Publice a inițiat o procedura de achiziție nr. ocds-b3wdp1-MD-1619699719304 pentru blanchete cu tehnologii de personalizare pentru actele de identitate din sistemul național de paşapoarte, permise de conducere şi certificate de înmatriculare. Valoarea estimată a achiziției este de 498 356 856,92 lei, fără TVA.
Astfel, autoritatea a ignorat prevederile legale referitor la procedura publicării anunțului de intenție și anunțului de participare. Conform prevederilor art. 28 din Legea 131/2015, „(1) Autoritatea contractantă este obligată să publice în Buletinul achiziţiilor publice un anunţ de intenţie privind achiziţiile publice preconizate. Autoritatea contractantă are obligaţia de a include în anunţ cel puţin informaţiile cuprinse în anexa nr. 3 şi, dacă este necesar, alte informaţii considerate utile de către aceasta”. Mai mult de atât, având în vedere valoarea estimată de mai mult de 90 de milioane de lei prevăzută la art. 2 alin. (3) din Legea 131/2015, autoritatea contractantă era obligată să publice anunțul și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, conform alin. (2) al aceluiași articol „(2) În cazul achiziţiilor publice prevăzute la art. 2 alin. (3), anunţul de intenţie va fi publicat şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”. Termenul de publicare a anunțului de intenție este de 30 de zile de la data aprobării bugetului propriu al autorităţii contractante.
Ulterior publicării anunțului de intenție, autoritatea contractantă era obligată să publice anunțul de participare, atât în Buletinul Achizițiilor Publice, cât și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, conform prevederilor art. 29 din Legea 131/2015 „(1) Autoritatea contractantă este obligată să publice în Buletinul achiziţiilor publice şi pe pagina web a Agenţiei Achiziții Publice anunțul de participare în toate cazurile prevăzute de prezenta lege, conform procedurii de achiziţie aplicate. (2) În cazul achiziţiilor publice în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 4, este egală sau mai mare decît pragurile prevăzute la art. 2 alin. (3), anunţul de participare va fi transmis în formă electronică spre publicare şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
Referitor la publicarea anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autoritatea contractantă a indicat în anunțul de participare publicat în sistemul MTender că această cerință nu se aplică, deși nu e clar din ce considerente.
Documentația de atribuire pare să fie elaborată în așa fel încât să limiteze concurența în favoarea unui cerc extrem de restrâns de operatori economici, capabili să întrunească cerințele stabilite. Posibila denaturare a concurenței reiese din următoarele circumstanțe:
1. Procedura de achiziție nu este împărțită pe loturi;
Deși valoarea achiziției se apropie de jumătate de miliard de lei, aceasta este alcătuită dintr-un singur lot. Autoritatea contractantă nu justifică în vreun fel decizia de a nu împărți pe loturi procedura de achiziție, ceea ce contravine prevederilor art. 39 din Legea 131/2015, care stabilește că „(2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă stabilește obiectul fiecărui lot pe baze cantitative, adaptînd dimensiunea contractelor individuale astfel încît să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale întreprinderilor mici și mijlocii, sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) Dacă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, autoritatea contractantă are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi”.
În acest mod, este limitat semnificativ numărul operatorilor economici care ar putea participa la procedura de achiziție cu o ofertă de jumătate de miliard de lei. Divizarea achiziției pe loturi ar fi oferit posibilitatea unui număr mai mare de operatori economici să depună oferte în cadrul acestei proceduri, proporțional valorii contractului pe care au capacitate de a-l executa.
2. Cifra de afaceri care limitează concurența;
Una dintre cerințele din anunțul de participare este cifra de afaceri de 525 milioane de lei cumulativ pentru perioada din ultimii 3 ani în domeniul de activitate aferent obiectului achiziției. Respectiv, ar fi eligibil un operator economic care ar fi avut o cifră medie de afaceri de 175 milioane de lei anual pe parcursul ultimilor 3 ani.
Pentru a da posibilitatea mai multor operatori economici să participe la licitație, autoritatea contractantă urma să împartă licitația pe loturi. În acest un număr mai mare de operatori economici putea depune oferte pentru loturi mai mici.
3. Garanția pentru ofertă;
Conform anunțului de participare, garanția pentru ofertă trebuie să fie emisă de o bancă comercială din sistemul bancar al Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o cerință restrictivă pentru operatorii economici nerezidenți. Aceștia au posibilitatea de a transfera suma de 1% din valoarea ofertei, ceea ce ar reprezenta aproximativ 5 milioane de lei, la contul autorității contractante. Presupunem totuși că unii operatori economici ar evita această opțiune.
4. Nu se cere garanție de bună execuție
Prin contrast față de povara unei garanții bancare considerabile pentru o astfel de procedură de achiziție, autoritatea contractantă nu a stabilit drept cerință obligatorie depunerea garanției de bună execuție. Deși documentația de atribuire conține un model de garanție de bună execuție, aceasta nu este de fapt o cerință de eligibilitate, nefiind stabilit nici cuantumul acesteia. Lipsa acestei cerințe poate reprezenta un indiciu asupra trucării licitației. Astfel, după ce autoritatea denaturează concurența și desemnează câștigătoare oferta unui operator economic potențial favorizat, acesta nu mai e ținut să prezinte și o garanție de bună execuție. În acest mod, autoritatea contractantă își asumă riscul că nu va putea sancționa vânzătorul în cazul în care acesta nu-și va executa corespunzător obligațiile contractuale.
Graba cu care această achiziție a fost inclusă în planul de achiziție și lansată chiar înaintea sărbătorilor de Paști, fără respectarea prevederilor legale, dar și condițiile limitative enumerate supra, denotă posibila trucare a licitației publice în favoarea unui anumit operator economic. Achizițiile trucate sunt printre principalele cauze pentru executarea proastă, la suprapreț, a contractelor de achiziții publice.
Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).