Blog

Revizii

Achiziții publice sau jocuri fără reguli în Găgăuzia

Autor: Olga Diaconu

Deficiențele sistemului de achiziții publice continuă să încurajeze trișorii. Fie că este vorba despre membri ai grupului de lucru din cadrul autorităților contractante, care comit abuzuri, sau despre operatori economici mai puțin onești, aceștia reușesc cu brio să dribleze normele legale și organele cu atribuții de monitorizare a achizițiilor publice.

Am constatat o situație de acest gen la procedura cu nr. ocds-b3wdp1-MD-1559301571076 privind achiziționarea lucrărilor de reparație capitală a Centrului de Sănătate din s. Copceac, inițiată de Direcția Generală de Construcții și Infrastructură a Găgăuziei, cu valoarea estimată de 1 986 158,34 MDL. 

În cadrul acestei proceduri, contractul de achiziții a fost atribuit operatorului economic  „Vizol-Studio” SRL, prin decizia de atribuire din 20.06.2019. La data de 25.06.2019, operatorul economic „Eusevas Cons” SRL a contestat procedura. Ignorând contestația, autoritatea contractantă a încheiat, la data de 28.06.2019, contractul de achiziții nr. 19/21008632, cu operatorul economic desemnat câștigător. Ulterior, autoritatea contractantă a înregistrat contractul respectiv pe pagina oficială a Agenției Achiziții Publice și la Trezoreria Teritorială Sud. 

Prin Decizia Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor din 19 iulie 2019, atât decizia de atribuire din 20.06.19, cât și contractul din 28.06.19, au fost anulate.

În pofida deciziei de anulare, contractul, deși lovit de nulitate absolută, conform legii,  continuă și în prezent să figureze pe pagina web a Agenției Achiziții Publice.

Pentru că nu era clar dacă apariția contractului pe pagina Agenției Achiziții Publice se datorează unei erori sau dacă acesta continuă, de facto, să producă efecte juridice, am contactat persoana responsabilă din cadrul grupului de lucru. La întrebările noastre, aceasta ne-a comunicat că grupul de lucru din cadrul Direcției Generale de Construcții și Infrastructură al Găgăuziei a fost informat despre contestarea rezultatelor procedurii de achiziții după expirarea termenului de așteptare de 6 zile din data emiterii deciziei de atribuire. Din acest motiv, autoritatea contractantă a decis să semneze contractul de achiziții cu operatorul economic desemnat câștigător, fără a ține cont de o eventuală decizie a ANSC. Solicitând mai multe informații despre etapa implementării contractului, autoritatea contractantă ne-a informat pe email că acesta se află la etapa finală de executare. 

În acest context, ținem să precizăm că expirarea termenelor de așteptare prevăzute la art. 32 din Legea 131/2015 nu poate constitui temei pentru nerespectarea deciziilor obligatorii ale ANSC. Aceste termene sunt corelate cu dreptul oricărui ofertant de a formula o contestație asupra rezultatelor procedurii. Având în vedere termenul de 5 zile pe care îl avea la dispoziție contestatarul spre a-și formula dezacordul cu decizia de atribuire, autoritatea contractantă dispunea de termenul de 6 zile pentru a lua cunoștință de contestarea procedurii, informația fiind publică pe pagina web a ANSC, chiar dacă scrisoarea respectivă a fost recepționată mai târziu de cele 6 zile de așteptare. 

Conform prevederilor art. 85 alin. (18) din Legea 131/2015, „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia contractul de achiziţii publice pînă la emiterea unei decizii finale pe marginea contestaţiei de către Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor”.

În aceeași ordine de idei, art. 86 alin. (11) din legea menționată prevede că „Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este obligatorie pentru părţi. Contractul de achiziţii publice încheiat cu nerespectarea deciziei Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este lovit de nulitate absolută.

Încălcarea prevederilor legale evocate constituie un abuz care se sancționează conform prevederilor Codului Penal al Republicii Moldova. Situația creată echivalează efectiv cu atribuirea contractului de achiziții operatorului economic „Vizol-Studio” SRL, în lipsa unei proceduri de achiziții publice, ceea ce contravine în mod evident prevederilor legale. 

Contactând Agenția Achiziții Publice la acest subiect, ni s-a comunicat că responsabilitatea pentru furnizarea informației veridice despre procedura desfășurată revine în ansamblu autorității contractante. În speță, Agenția a argumentează că autoritatea contractantă nu a expediat documentele adiționale de modificare a deciziei grupului de lucru.


Suntem de acord că orice autoritate contractantă este obligată, conform legii, să furnizeze Agenției Achiziții Publice informațiile aferente procedurilor de achiziții publice, inclusiv referitor la contestarea acestora. Dar ce se întâmplă atunci când autoritatea contractantă evită, cu rea-credință, să informeze Agenția Achiziții Publice despre contestarea procedurii sau, mai grav, despre anularea acesteia? La momentul actual, din păcate, nu există mecanisme legale de a preveni sau pune capăt unor astfel de ilegalități, ci doar de a atrage la răspundere penală sau administrativă persoanele responsabile, de obicei, când lucrurile nu mai pot fi deja îndreptate. 

Suntem conștienți că sistemul MTender se află încă în faza de dezvoltare, prin urmare nu au fost încă puse la punct toate lacunele care pot periclita buna desfășurare a achizițiilor publice. În mod ideal, însuși sistemul nu ar admite posibilitatea înregistrării unui contract de achiziții atâta timp cât în procedura respectivă a fost formulată o contestație, până la momentul pronunțării deciziei ANSC și/sau dacă procedura a fost anulată. Într-o altă ordine de idei, în măsura în care sistemul de achiziții nu este suficient de matur pentru a preveni abuzurile, pe care unii dintre actorii implicați în aceste proceduri continuă să le mai comită, considerăm că excluderea competențelor de control ex-ante și ex-post ale Agenției Achiziții Publice a fost prematură.

Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Using New Media for Civic Engagement and Transparent Elections”, implementat de Transitions Online, în parteneriat cu AGER, din fondurile NED și ale Ministerului Ceh de Externe.