Blog

Cui și pentru ce vom da banii din creditul rusesc?
Revizii

Cui și pentru ce vom da banii din creditul rusesc?

Autor: Diaconu Olga

Începând cu luna ianuarie 2020, Administrația de Stat a Drumurilor a inițiat mai multe proceduri de achiziție a lucrărilor de reparație a drumurilor, la care ne-am referit într-un material anterior. Incertitudinile legate de sursa de finanțare a achizițiilor au ridicat mai multe semne de întrebare. În documentația de atribuire era indicat că reabilitarea și modernizarea drumurilor se va face din „Programul de dezvoltare a infrastructurii cu suportul Instituțiilor Financiare Internaționale”. Un astfel de program nu apărea în anexele la Legea bugetului pentru anul 2020 și referința la instituțiile financiare internaționale era destul de vagă. În cadrul ședințelor de examinare a contestațiilor formulate de un agent economic, reprezentantul Administrației de Stat a Drumurilor a explicat că sursa de finanțare este creditul acordat de Federația Rusă.

Creditul întârzia, iar procedurile de achiziții din cadrul acestui proiect, în valoare totală de 2 437 740 000 lei, fără TVA, inițiate în mare grabă, au tot fost amânate sau anulate și inițiate repetat. Astfel, până în prezent, au fost atribuite doar două contracte de achiziții, suma totală a cărora este de 107 834 812,74, inclusiv TVA:

Pentru cele mai „scumpe” proceduri de achiziții, valoarea estimată cumulată a cărora este de 1 798 509 500 lei, fără TVA, deschiderea ofertelor a fost amânată pentru data de 4 mai 2020 (marcate cu culoare roșie pe harta de mai jos). Este vorba despre următoarele proceduri de achiziție:

Una dintre aceste proceduri – cea de reabilitare a drumului R31 R30-Tudora-Palanca-Frontiera cu Ucraina, km 0+000 – 11+000, a fost anterior anulată de două ori. Prima procedură a fost anulată în baza demersului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 11-570 din 28.01.2020, după desfășurarea ședințelor de lucru deschise din 14-15 februarie 2020, în vederea clarificării tuturor problemelor tehnice apărute pe parcurs.

La data de 17.02.2020, fost inițiată a doua procedură pentru același sector de drum. Această procedură a fost anulată în baza deciziei grupului de lucru din 12.03.2020, în temeiul prevederilor 71 alin. (1) din Legea 131/2015, din considerentul că la licitație a depus oferta un singur operator economic. Ținem să precizăm că Legea 131/2015 nu stabilește un număr minim de ofertanți pentru achizițiile de lucrări, ci doar prevede că autoritatea contractantă, din proprie inițiativă, poate anula o procedură de achiziții, înainte de transmiterea comunicării privind rezultatele procedurii, dacă: „b) numărul de ofertanţi/candidaţi care întrunesc cerințele de calificare și selecție este mai mic decât numărul minim prevăzut pentru fiecare procedură, iar autoritatea nu a optat, conform prevederilor specifice, pentru continuarea procedurii de atribuire”

Alte proceduri au fost, la fel, anulate, din diverse motive. Achiziția de lucrări de reabilitare a drumului R26 Bender-Căușeni-Cimișlia, km 83+300 – 85+860, cu valoarea estimată de 47 880 000 lei, fără TVA, a fost anulată sub pretextul că toate cele 3 oferte depuse ar depăși valoarea fondurilor alocate pentru îndeplinirea contractului de achiziții publice. Ținem să precizăm că oferta cu prețul cel mai redus depășește cu doar 6,16% valoarea estimată a achiziției, iar oferta cu prețul cel mai mare depășește această valoare cu 12,18%. Din același motiv, a fost anulată și procedura de achiziționare de lucrări de reabilitare a drumului G98 R25-Lozova-Stolniceni-Hîncești, sectorul km 2+820 – 8+720. Propunerea ofertei cu prețul cel mai mic depășește valoarea estimată a achiziției cu 9,04%, în timp ce oferta cu prețul cel mai mare o depășește cu 14,24%.

Procedura de achiziționare a lucrărilor de reabilitare a drumului R30 Anenii Noi – Căușeni – Ștefan Vodă – frontiera cu Ucraina, km 82,16-100,86, cu valoarea estimată de 101 771 000 lei, fără TVA, nu a avut loc. Autoritatea contractantă nu precizează motivele pentru acest lucru în sistemul MTender.

La o privire de ansamblu, se creează impresia că toate aceste proceduri de achiziții au fost tergiversate intenționat. Mai mult de atât, cea mai valoroasă procedură de achiziție, conform anunțului de intenție de pe pagina oficială a autorității contractante, de lucrări de reparație și extindere a drumului M5 Frontiera cu Ucraina-Criva-Bălți-Chișinău-Tiraspol-frontiera cu Ucraina, km 0,00-133,0, cu valoarea estimată de 2 050 000 000 lei, încă nu a fost lansată (marcat pe harta de mai sus cu culoare albastră).

Acordul de credit semnat la Moscova de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța și conducerea ministerului de finanțe rus la data de 17 aprilie 2020, pare să ofere unele răspunsuri. În acord este stipulat că Republica Moldova urmează să asigure accesul companiilor rusești în procedurile de de achiziții publice de bunuri și servicii, în condiții nu mai puțin favorabile decât companiilor moldovenești sau din alte state. În prezent, companiile rusești nu au vreo restricție de a participa la procedurile de achiziții publice din Republica Moldova, piața achizițiilor fiind deschisă tuturor companiilor care îndeplinesc condițiile de calificare. Nediscriminarea în baza originii precum și liberalizarea și extinderea comerțului internațional fiind expres prevăzute de art. 7 și 37 al Legii privind achizițiile publice. Deși la prima vedere o prevedere inofensivă, pct. 3, art. 3 adie a un acord anticoncurențial, prin care Republica Moldova se obligă să depună eforturi pentru realizarea așa numitelor „proiecte comune pe teritoriul Republicii Moldova”, favorizând companiile rusești.

[…] 3. Partea moldovenească, în interesele extinderii relațiilor comercial-economice dintre cele două țări, va depune eforturi, orientate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul companiilor rusești. În aceste scopuri, companiilor rusești le va fi asigurat accesul pentru participarea în procedurile de achiziție a bunurilor și serviciilor în bază de concurs, desfășurate în Republica Moldova, în baza unui regim nu mai puțin favorabil decât regimul de care beneficiază companiile moldovenești sau alte companii.[…]

Date fiind circumstanțele enumerate, putem presupune că procedurile de achiziționare a lucrărilor de reabilitare și modernizare a drumurilor au fost amânate, pe de o parte, din cauza întârzierii creditului rusesc, iar pe de altă parte, pentru a facilita accesul companiilor rusești, așa cum „recomandă” insistent acordul de credit. Un pericol ce ține de „recomandarea” de a implica companiile rusești în implementarea contractelor, sesizat de experți într-un articol publicat de zdg.md, este faptul că Republica Moldova ar putea fi nevoită să procure bunuri și servicii la prețuri nejustificate, caz în care, nici nu ar mai conta atât de mult dobânda considerabilă pe care ar urma să o plătească Statul nostru.

Totodată, trebuie menționat faptul că selecția drumurilor pentru a fi reabilitate a fost mai degrabă dictată de interese de partid, decît de interesul public. O parte dintre acestea se află în jurul celor două locații unde președintele Igor Dodon declarase intenția de a construi aeroporturi internaționale. Alte porțiuni țin de reabilitarea drumurilor de acces spre regiunea transnistreană, creând un coridor între aeroportul planificat de la Mărculești, Tiraspol, și spre Odessa.