Blog

Achiziții

Cancelaria de Stat împarte milioanele…

Stamate Olesea

La 23 ianuarie 2019 Cancelaria de Stat a lansat o procedură de achiziție a serviciilor de evaluare și expertizare a serviciilor publice, în valoare totală de 10 milioane lei. Procedura a fost împărțită pe loturi: opt, a cîte 1.250.000 lei fiecare, și viza efectuarea evaluării unui segment de politici, după cum urmează:

Lot 1. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Drepturile omului

Lot 2. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Guvernare eficientă

Lot 3. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Reforma sectorului justiției

Lot 4. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Integritate

Lot 5. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Politici de promovare a libertății și pluralismului mass-media

Lot 6. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Proces electoral

Lot 7. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Politici economice și mediul de afaceri

Lot 8. Servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice pentru domeniul Anticorupție

Documentația de atribuire a fost elaborată necalitativ, conținând mai multe erori sau prevederi care permit o marjă de discreție destul de mare din partea autorității contractante.

Pentru început, trebuie să menționăm că, deși, ca preț estimativ, toate loturile au fost împărțite egal, ca volum de activități, acestea sunt foarte diferite. De exemplu, pentru loturile 4 si 8 se solicita evaluarea Strategiei Nationale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020, doar pentru pilonul ”Guvernul, sectorul public şi administraţia publică locală” (și este ciudat că ambele loturi au exact aceleași sarcini și indicatori de rezultat, la exact aceeași strategie!!!), în timp ce pentru lotul 4, se solicita evaluarea întregii Strategii de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, care este una comprehensivă și acoperă atât reforma judicară (inclusiv reorganizarea instanțelor – pe care e nevoie de un studiu aparte), cât și reforma procuraturii, MAI, etc. Or, dacă se dorește o evaluare superficială (bifarea acțiunilor realizate) a acestei strategii, de ce se mai cheltuie bani publici, dacă evaluări au fost făcute atât de  către Grupurile de lucru privind implementarea SRSJ, cât și de către ONG-urile specializate în domeniul justiției.

Este destul de evident că fiecare dintre acești indicatori de rezultat poate constitui subiectul unei evaluări complexe, separate. Luați, spre exemplu primul sau al doilea indicator de rezultat. Nemaivorbind de ultimul: ”Estimarea impactului de implementare a Strategiei asupra dezvoltării unui mediu favorabil dezvoltării durabile a economiei”. Eu sunt chiar curioasă să văd cine se va apuca de această sarcină. De fapt, rezultatele selecției deja sunt, dar despre acestea, un pic mai tîrziu.

Pe de altă parte, deși este menționat că contractul va fi atribuit conform criteriului cel mai bun raport calitate-preţ, criteriile de evaluare nu sunt prezentate în documentația de atribuire, fiind specificate doar ponderea 60 puncte (din 100) pentru calitate și 40 – pentru preț.

Acesta a fost unul din motivele invocate în contestația depusă de către unul din competitori la ANSC. În rezultatul analizei contestației, Agenția a anulat (Decizia 03D-126/19) procedura pe 3 din cele 8 loturi. Deși în achiziția nou-anunțată autoritatea contractantă a menționat câțiva factori de evaluare pentru calitate (A se vedea tabelul de mai jos), aceștia nu sunt bine elaborați și nu vor contribui la o evaluare corectă și eficientă a ofertelor. De exemplu, criteriul ”corespunderea ofertei tehnice cerințelor caietului de sarcini” este un criteriu de calificare, deci orice ofertă care nu corespunde caietului de sarcini, trebuie din start descalificată. Or, noi acceptăm că oferta care nu corespunde caietului de sarcini va lua 0 puncte la acest criteriu și va merge, bine mersi, mai departe pe celelalte criterii. Este absurd. Criteriul ”colaborarea cu autoritățile” ce vrea sa spună? 5 puncte dacă există colaborare și 0 puncte dacă nu există? Pe bune? Cât de relevant este acest criteriu pentru sarcina propusă?

După cele descrise mai sus, se întelege de ce nici o organizație de profil, cunoscută pe piața locală, nu a participat la această achiziție. Avem câștigătorii desemnați pentru 5 din 8 loturi (pentru 3 rezultatele fiind anulate de ANSC). Printre aceștia figurează organizații care nu sunt deloc cunoscute în spațiul public, precum Institutul de Dezvoltare din Moldova sau Asociatia pentru Dezvoltare si Cooperare Moldova, care nu au cel puțin o pagină web, deși, conform actelor oficiale, sunt înregistrate de mai mulți ani. Mai mult decât atât, în ofertele acestor organizații, dar și a celorlalte care au câștigat pe alte loturi, nu vedem o ofertă financiară detalită (câte zile/om va dedica fiecare expert propus pentru livrarea anumitor produse, care este onorariul cu care este plătit expertul, etc.), nici un concept metodologic, care câtuși de puțin să arate cum are de gând organizația să efectueze evaluarea.

Din păcate, această achiziție seamănă cu un zbor în necunoscut, cu rezultate incerte. Înțelegem că bugetul public abundă în resurse financiare, dacă Cancelaria își permite să cheltuie 10 milioane într-un asemenea mod?

P.S. Nu ne-am asumat misiunea de a critica orice pas al guvernării, ca să fie clar. Noi contribuim, de fiecare data, când suntem solicitați, la elaborarea politicilor publice, precum și la evaluarea acestora. Și am fi acordat, cu mare drag, și Cancelariei de Stat un ajutor în organizarea acestei achiziții, cel puțin ca să fie conformă cerințelor Legii 131. Nu zic de alte organizații de profil, dar cred că și acestea și-ar fi pus umărul la formularea unor indicatori de rezultat necesari și posibil de a fi evaluați în contextul prezentei achiziții.