Blog

Cum riscă a fi irosite 48 de milioane lei pentru reparația Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”
Achiziții

Cum riscă a fi irosite 48 de milioane lei pentru reparația Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”

 

Autor: Diaconu Olga

 

Pe parcursul ultimului an, presa a scris despre alocarea, de către Primăria sect. 1 mun. București, a sumei de 70 de milioane de lei pentru reparația capitală și restaurarea blocului vechi (bloc „A” al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din str. București, nr. 64, mun. Chișinău). Banii sunt alocați în baza unui acord de cooperare între Pretura sectorului Centru și Primăria sectorul 1 al municipiului București. Deși inițiativa pare a fi una frumoasă, reconstrucția pare a fi devenit subiectul unor interese meschine care încearcă profite de acești bani prin scheme dubioase și achiziții trucate.

La data de 24 decembrie 2019, Pretura sect. Centru a inițiat procedura de licitație publică nr. ocds-b3wdp1-MD-1577184851475, privind achiziționarea de lucrări de reparație capitală și restaurare a blocului vechi (bloc „A” al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din str. București, nr. 64, mun. Chișinău), cu valoarea estimată de 48 837 720 MDL, fără TVA. 

Modalitatea de elaborare a documentației de atribuire și proiectului tehnic au provocat nemulțumirea operatorilor economici, care au formulat 68 de cereri de clarificare. Printre neregulile admise de autoritatea contractantă, enumerăm următoarele:

  1. Restricționarea accesului la  proiectul tehnic;
  2. Modalitatea dubioasă de depunere a ofertelor;
  3. Erori în proiectul tehnic sau discrepanțe între proiectul tehnic și devize;
  4. Denumiri de branduri în documentația de atribuire.

În pofida numeroaselor neclarități și erori, niciun operator economic nu a contestat documentația de atribuire. Ne vom referi pe rând la fiecare dintre aceste nereguli.

 

  1. Restricționarea accesului la proiectul tehnic.

Conform prevederilor art. 34 alin. (1)  din Legea 131/2015, „Autoritatea contractantă oferă acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la documentația de atribuire de la data publicării anunțului de participare în conformitate cu art. 29 sau de la data la care a expediat invitația de participare”.  Conform prevederilor art. 47, alin. (9) din aceeași lege,  „În cazul în care, din motive tehnice, documentaţia de atribuire nu poate fi publicată electronic, autoritatea contractantă are obligaţia de a pune documentaţia de atribuire la dispoziţia operatorului economic cît mai repede posibil, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească 2 zile de la primirea unei solicitări din partea acestuia”. Din solicitările de clarificare publicate în sistemul MTender, observăm că unii operatori economici au reclamat restricționarea accesului la proiectul tehnic. Spre exemplu, la data de 30.12.2019, un operator economic a solicitat atașarea specificațiilor și caracteristicilor tehnice pentru a calcula prețul. Autoritatea contractantă l-a direcționat către biroul 16 din incinta Preturii sect. Centru, unde ar fi trebuit să poată lua cunoștință de toate actele relevante.

După ce unii operatori economici au luat cunoștință de actele puse la dispoziție în biroul nr. 16, la data de 10.01.2020, aceștia au venit cu noi solicitări de clarificare, deoarece, proiectul prezentat nu ar fi conținut toate compartimentele necesare. Autoritatea contractantă nu a făcut decât să susțină în continuare că toate compartimentele din proiect se află în biroul 16.

Același răspuns a fost reiterat și la o altă solicitare de clarificare, referitor la faptul că în biroul 16 nu ar fi fost puse la dispoziție desenele cu caracteristicile tehnice la compartimente cum sunt utilaj tehnologic la parter și etaj, desene la tâmplării: ferestre și uși din lemn, utilaje la rețele de proiect la compartimente cum ar fi rețele de apă și canalizare. Nici de această dată autoritatea contractantă nu a recunoscut că proiectul tehnic este incomplet.

Abia la data de 17.01.2020, la solicitarea de punere la dispoziție a documentației de proiect la compartimentele sisteme de încălzire, alimentare cu căldură și ventilare, autoritatea contractantă a recunoscut că actele respective lipsesc și că vor fi disponibile săptămâna următoare.

 

2. Modalitatea dubioasă de depunere a ofertelor.

Din pct. 5 din fișa de date a achiziției, reiese că tot setul de acte urma a fi prezentat în original, în decurs de 3 zile din data desfășurării licitației. 

Obligativitatea prezentării setului complet de acte cu semnătură și ștampilă reiese și din criteriile de eligibilitate din anunțul de participare.

Formularea „momentul desfășurării licitației” este ambiguă, în condițiile în care Legea 131/2015 nu operează cu acest termen, utilizând noțiunea de desfășurare a procedurilor de achiziții publice ca și proces complex, care conține mai multe etape. Putem admite că autoritatea contractantă se referă la data deschiderii ofertelor, însă din clarificările publicate în sistemul MTender reiese altceva, și anume că toate ofertele se vor depune atât electronic, cu toate actele semnate electronic, cât și pe hârtie, în biroul 11 din incinta Preturii sect. Centru, semnate, ștampilate și sigilate. 

Depunerea dublă contravine prevederilor art. 65 alin. (5), care prevede că „Oferta, scrisă și semnată, se prezintă în conformitate cu cerinţele expuse în documentația de atribuire utilizind SIA „RSAP”, iar speța prezentată nu se încadrează în excepțiile stabilite de lege. Conform prevederilor art. 33 alin. (14) lit. i) din Legea 131/2015„pe ofertele electronice este aplicată semnătura electronică”.

Depunerea ofertelor pe hârtie mai constituie o încălcare extrem de gravă și din considerentul că această procedură nu este documentată. În condițiile în care, conform legislației, depunerea ofertelor are loc prin sistemul MTender, depunerea ofertelor pe hârtie rămâne în umbră și creează premise pentru trucarea procedurilor de achiziții publice. În timp ce unii operatori economici se vor simți constrânși să prezinte ofertele pe hârtie din teama de a nu fi descalificați, autoritatea contractantă ar putea, ipotetic, să deschidă ofertele depuse pe hârtie înainte de termenul de deschidere a ofertelor. Această deschidere neautorizată nu va putea fi monitorizată, deoarece, potrivit pct. 5.3. din fișa de date a achiziției, operatorii economici au dreptul de a participa la procedura de deschidere a ofertelor, cu excepția cazului în care ofertele au fost depuse prin sistemul SIA „RSAP”. Astfel, nu se asigură confidențialitatea ofertelor până la data deschiderii acestora, circumstanțe în care datele din ofertele depuse pot fi utilizate de alți operatori economici pentru a-și spori șansele de obținere a contractului de achiziții.

 

3. Erori în proiectul tehnic sau discrepanțe între proiectul tehnic și devize

Astfel de erori și discrepanțe au fost sesizate de operatorii economici interesați la etapa clarificărilor. Proiectul tehnic nu a fost publicat în sistemul MTender și posibilitatea de comparare cu devizele de cheltuieli este redusă. Deși autoritatea contractantă nu a negat aceste erori și discrepanțe, a refuzat corectarea acestora, invocând evaziv și abuziv că orice modificare la proiectul tehnic ar încălca dreptul de autor al proiectantului.

Argumentele autorității contractante că orice modificare ar încălca dreptul de autor nu au niciun temei juridic. Conform prevederilor art. 22 al legii nr. 139/2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe „(2) Protecţia oferită de prezenta lege operelor de arhitectură se extinde asupra:

  1. a) obiectelor de arhitectură;
  2. b) proiectelor de arhitectură şi a documentaţiei tehnice elaborate în baza lor;
  3. c) proiectelor de complexe arhitecturale.

Art. 11 din aceeași lege stabilește că „(1) Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică valorificarea operei, inclusiv prin: k) transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificări ale operei. Pe de altă parte, revenind la prevederile art. 22, observăm că este precizat expres că „(3) Dreptul de transformare, adaptare şi de alte modificări similare ale operei de artă aplicată sau de arhitectură, prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. k), nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei”. 

Autoritatea contractantă a mai inclus și alte ambiguități în documentația de atribuire, cum ar fi lipsa specificațiilor pentru mobilier. Mai mulți operatori economici au formulat solicitări de clarificare. Aceștia au primit însă răspunsuri evazive, fiind îndemnați să respecte normativele pentru mobilier școlar.

Altă prevedere neclară ține de necesitatea aplicării ștampilei pe Manualul Calității. Un operator economic și-a exprimat dezacordul față de asemenea cerință, argumentând că Inspecția de Stat în Construcții a refuzat să verifice și să stampileze, neavând asemenea atribuții. Autoritatea contractantă a explicat că cerința nu poate fi exclusă, deoarece documentația de atribuire a fost elaborată în baza Legii 131/2015. Aparent, nici faptul că în Republica Moldova nu mai există de mai bine de un an o autoritate numită Inspecția de Stat în Construcții nu contează.

Admiterea anumitor discrepanțe și prevederi contradictorii în documentația de atribuire, și refuzul corectării acestora conduce la imposibilitatea elaborării unei oferte conforme. Orice operator economic va fi nevoit să acorde preferință unor prevederi și să se abată de la altele. Respectiv, autoritatea contractantă va avea o putere discreționară mai mare de a decide asupra descalificarii ofertanților sau atribuirii contractului. În pofida diligenței ofertanților, autoritatea contractantă va putea oricând prezenta  argumente privind neconformitatea ofertelor.

 

4. Denumiri de branduri în documentația de atribuire

Denumiri de produse și materiale se regăsesc din abundență în devizele de cheltuieli, deși astfel se încalcă art. 37 alin. (6) din Legea 131/2015, care prevede că „Specificațiile tehnice nu vor face referinţă la o anumită marcă comercială sau la un anumit agent economic, la un brevet, o schiţă sau un tip de bunuri, de lucrări şi de servicii, nu vor indica o origine concretă, un producător sau un operator economic concret”. Pe alocuri, autoritatea contractantă a folosit sintagma „tip”, în loc de „sau echivalent”, iar alteori nu au făcut nici asemenea mențiuni. 

 

 

 

Anularea procedurii de achiziție

În condițiile în care documentația de atribuire conține atât de multe premise pentru trucarea procedurii de licitații, este curios faptul că nici unul dintre ofertanți nu a contestat documentația de atribuire. Probabil fiecare dintre acești operatori a sperat că are șanse de a fi desemnat câștigător și așteptat rezultatele licitației. Procedura de achiziții a fost anulată, la data de 03.03.2020, de autoritatea contractantă din proprie inițiativă.

În aceeași zi în care a fost anulată procedura de licitație, a fost inițiată o nouă procedură de licitație publică nr. ocds-b3wdp1-MD-1583246935582.

 

 

Decizia ANSC și procedura repetată de achiziții

Între timp, operatorul economic „Anagrama-Grup” SRL, a formulat o contestație asupra deciziei de anulare a procedurii de achiziții și  următoarelor motive de descalificare a ofertei sale:

– Cifra medie anuală de afaceri în ultimii 3 ani, indicată de către „AnagramaGrup” SRL nu corespunde cuantumului solicitat în anunțul de participare; 

– Neîndeplinirea de către contestator a cerinței privind demonstrarea experienței similare; 

– Neprezentarea documentului ce confirmă raporturile juridice de subcontractare stabilite între „Anagrama-Grup” SRL și „Liftmontaj” SRL, care la rândul său urmează să execute o parte din lucrările solicitate; 

– Neprezentarea în original a formularelor privind neîncadrarea în situațiile ce determină excluderea de la procedura de atribuire și a declarației privind conduita etică și neimplicarea în practici frauduloase și de corupere

Prin Decizia din 06.04.2020, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a constatat că autoritatea contractantă a descalificat neîntemeiat oferta contestatorului, calculând eronat cifra de afaceri și experiența similară a ofertantului și asociaților săi în raport cu documentația de atribuire. Mai mult, se constată că autoritatea contractantă nu a demonstrat faptul că ar fi solicitat anumite explicații contestatorului la acest aspect, din care să rezulte o analiză temeinică a ofertei, subsecvent legalitatea deciziei în sensul dat. Având în vedere cele constatate, decizia de anulare a procedurii de achiziție, iar Pretura sect. Centru obligată să revadă oferta „Anagrama-Grup” SRL.

Deși, odată ce Pretura sect. Centru a fost informată că pe rolul ANSC se află o contestație asupra deciziei de anulare, autoritatea contractantă a fi trebuie să anuleze cea de-a doua procedură, acest lucru nu s-a întâmplat. Chiar după pronunțarea deciziei ANSC din 06.04.2020, de anulare a deciziei de anulare a procedurii de achiziție, autoritatea contractantă a ignorat decizia ANSC, continuând  cea de-a doua procedură de achiziții. Asemenea abordare încalcă prevederile art. 86 alin. (10) din Legea 131/2015, potrivit cărora „Decizia prin care Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor anulează, în tot sau în parte, actul atacat este obligatorie pentru autoritatea contractantă”.

Ca și în procedura precedentă, autoritatea contractantă a solicitat prezentarea actelor în original, și a solicitat depunerea pachetului de acte atât electronic, cât și pe hârtie, cu semnătură și ștampilă.

Și de această dată, documentația de atribuire a fost elaborată cu aceleași erori ca și în procedura inițială, circumstanțe de care ne dăm seama și din solicitările de clarificare din sistemul MTender. Operatorii economici au solicitat în continuare corectarea erorilor din caietul de sarcini, însă autoritatea contractantă a ignorat în continuare aceste solicitări sub pretextul inadmisibilității încălcării dreptului de autor sau i-a îndemnat să elaboreze oferta în conformitate cu soluțiile impuse în proiect.

 

În pofida erorilor și încălcărilor foarte grave, nici de această dată, niciun operator economic nu a depus vreo contestație asupra documentației de atribuire.

În cea de-a doua procedură de achiziții, și-au depus ofertele 4 operatori economici. Primele trei oferte, cu prețul cel mai scăzut, au fost respinse pentru că nu ar corespunde „altor criterii de selecție”.

Singura ofertă rămasă în concurs, deocamdată, este cea depusă de „Dacvi-Com” SRL. Conform informației de pe pagina Agenției Achiziții Publice, „Dacvi-Com” SRl a câștigat proceduri de achiziție de anvergură desfășurate de Direcția Construcții Capitale a mun. Chișinău. Printre acestea se numără „Reconstrucţia lacului de acumulare „Valea Morilor”, tranşa a IV-a (amenajarea parcului „Valea Morilor”) din mun. Chişinău, cu valoarea inițială de peste 54 milioane MDL, dar majorată în repetate rânduri pe parcursul ultimilor ani.

Cei trei operatori economic respinși au contestat rezultatele procedurii. Deocamdată, nu a fost emisă o decizie pe acest caz.

 

În opinia noastră, ANSC nu are altă soluție decât să anuleze a doua procedură de achiziții, deoarece aceasta a fost continuată, în mod ilegal, după pronunțarea Deciziei ANSC din 06.04.2020. Nici măsurile de remediere dispuse în Decizia ANSC din 06.04.2020 nu vor putea fi executate, din cauza expirării termenului de valabilitate a ofertelor depuse în prima procedură.