Blog

Autor:  Olga Diaconu

Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” va cheltui peste 4 365 852 300 MDL pentru reabilitarea drumurilor. Nu știm din ce bani, dar s-ar părea că autoritățile investesc în drumuri bune. Doar la prima vedere. Autoritatea responsabilă se mulțumește cu 1 an termen de garanție pentru lucrări.

Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” a publicat 15 anunțuri de participare pentru achiziții de lucrări, în valoare de 4 365 852 300 MDL, fără TVA. Aceste lucrări urmează a fi executate în decurs de 2-3 ani, întrucât suma depășește bugetul disponibil pentru anul 2020. Conform anexei nr. 6 din Legea bugetului nr. 172/2019, pentru anul 2020, se alocă 3 221 223 400 MDL pentru reparația drumurilor.

Dintre cele 15 anunțuri de participare, doar 4 au fost publicate în nr. 1. al Buletinului achizițiilor publice din 10.01.2020. Acestea sunt:

• Licitația deschisă pentru procurarea de lucrări de reparație a drumului R30 Anenii Noi – Causeni – Ștefan Voda – frontiera cu Ucraina, km 82,16-100,86, cu valoarea de 101 771 000 MDL,  fără TVA, nr. procedurii ocds-b3wdp1-MD-1578575419175;
• Licitația deschisă pentru procurarea de lucrări de reparație a drumului R13 Bălţi – Floreşti – R14, km 0,00-39,83, cu valoarea de 586 667 000 MDL,  fără TVA, nr. procedurii ocds-b3wdp1-MD-1579093549224;
• Licitația deschisă pentru procurarea de lucrări de reparație a drumului R31 R30 – Tudora – Palanca – frontiera cu Ucraina, km 0,00- 11,00, cu valoarea de 71 096 000 MDL,  fără TVA, nr. procedurii ocds-b3wdp1-MD-1578577201470;
• Licitația deschisă pentru procurarea de lucrări de reparație și extindere a drumului M5 Frontiera cu Ucraina Criva-Bălți-Chișinău-Tiraspol, km 0,00-133,00, cu valoarea de  2 050 000 000 MDL, fără TVA.

În nr. 3 al Buletinului Achizțiilor Publice din  21.01.2020, după ce procedurile de achiziții fuseseră deja inițiate în sistemul MTender, au fost publicate următoarele anunțuri de intenție:

• Lucrări de reabilitare și modernizare a drumului M2 Drumul de centură al mun. Chișinău, sector 2, km 86+280 – 94+480, cu valoarea estimată de 512 500 MDL, fără TVA. 
• Lucrări de reparație a drumului R30 Anenii Noi – Causeni – Ștefan Voda – frontiera cu Ucraina, km 82,16- 100,86, cu valoarea de 101 771 000 MDL, fără TVA. 
• Lucrări de reabilitare și modernizare a drumului M2 Drumul de centură al mun. Chișinău, sector 3, km 96+000 – 105+000, cu valoarea estimată de 341 700 MDL, fără TVA.

Conform alin. (2), art. 29 din Legea 131/2015, procedurile de achiziții de lucrări cu valoarea de 90 000 000 MDL, fără TVA, ar urma să fie publicate și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Totuși, deși Legea a fost adoptată în 2015, autoritățile națională nu au elaborat proceduri concrete pentru ca anunțurile să poată fi publicate în Jurnalul UE.

Printre problemele cele mai semnificative pe care le-am sesizat se numără:

1. Termenul de garanție de 1 an

După 2-3 ani în regim de șantier, vom beneficia de doar 1 an perioadă de garanție. Și acesta sub semnul întrebării. Asta deși autoritatea contractantă solicită lucrări de reabilitare și chiar modernizare a drumurilor. De fapt, fișele de date ale achizițiilor nici măcar nu conțin perioada de garanție, deși pct. 24.1. din documentație face referire la un termen de garanție prevăzut la pct. 3 din FDA.

Pct. 24.2. din documentația de atribuire stabilește că o ofertă cu termenul de garanție sub cel stabilit în pct. 3 din FDA va fi respinsă. Atât cât acest termen lipsește din secțiunea 3 din FDA, teoretic, un operator economic ar putea depune o ofertă fără termen de garanție. Doar pct. 9 din modelul de contract din documentația de atribuire  face referire la termenul de garanție de 1 an din data recepției la terminarea lucrărilor. Totuși, lipsa unor prevederi cu privire la termenul de garanție la pct. 3 din FDA constituie o eroare ce ar putea da naștere unor litigii dintre Stat și executanții lucrărilor.

Termenul de 1 an este insuficient pentru evidențierea tuturor abaterilor de la specificațiile tehnice și normele aplicabile pentru lucrările respective.  Este cunoscut deja că la majoritatea lucrărilor de reparație a drumurilor în Republica Moldova se atestă defecțiuni la scurt timp după recepționarea lucrărilor. În aceste condiții, autoritatea contractantă este lipsită de dreptul de a solicita operatorului economic să înlăture defectele survenite după 1 an de la recepția finală. Situația este cu atât mai gravă, cu cât, anterior, s-au constatat cazuri când recepția finală a fost realizată înainte de expirarea termenului de garanție a lucrărilor. În concluzie, termenele extrem de mici de garanție determină, de obicei, necesitatea unor investiții suplimentare de bani publici pentru reparații sau orice alte intervenții, la scurt timp după finalizarea lucrărilor.

Legislația Republicii Moldova nu prevede termene minime de garanție pentru lucrările de reparație a drumurilor. Pentru comparație, facem referire la practicile din alte țări în ceea ce ține de termenele de garanție pentru lucrările de reparație a drumurilor.

2. Lipsa lotizării lucrărilor de construcții

Conform documentației de atribuire a procedurilor de achiziții inițiate de Administrația de Stat a Drumurilor, ofertanții trebuie să demonstreze că au finalizat un contract de execuție a unor lucrări similare cel puțin egal 75% în ultimii 5 ani. 

Lipsa lotizării limitează din start concurența pentru marea majoritate a operatorilor economici din Republica Moldova. Nu foarte mulți operatori economici din Republica Moldova au finalizat în ultimii 5 ani contracte de achiziții de lucrări care să ajungă la 75% din valoarea estimată de peste 317 milioane MDL a achiziției de Lucrări de reabilitare și modernizare a drumului M1 Frontiera cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontiera cu Ucraina, km 96+000 – 105+000. Cu atât mai puțini au executat contracte de 75% din valoarea estimată de  2 050 000 000 MDL pentru achiziția de lucrări de reabilitare a drumului M5 Frontiera cu Ucraina Criva-Bălți-Chișinău-Tiraspol, km 0,00-133,00.

Lotizarea ar permite îmbunătățirea mediului concurențial prin acordarea posibilității unui număr mai mare de operatori economici să participe în procedurile de achiziții. Aceasta ar mai contribui și la reducerea riscurilor asumate de autoritatea contractantă. În cazul executării necalitative a lucrărilor de către un operator economic, aceasta s-ar limita la porțiunea de drum inclusă în lotul său. Pe de altă parte, dacă un operator economic care a câștigat o procedură de valoare mare nu-și îndeplinește corespunzător obligațiile contractuale, impactul se va resimți direct proporțional.

3. Lipsa informației cu privire la sursele de finanțare

Valoarea estimată a procedurilor de achiziții publicate în sistemul MTender este de peste 2 437 740 000 lei, fără TVA.

La categoria „Sursa de finanțare” din sistemul MTender, informația lipsește. Analizând documentația de atribuire pentru mai multe dintre procedurile inițiate, vedem că autoritatea contractantă a indicat la sursa de finanțare „Programul de dezvoltare a infrastructurii cu suportul Instituțiilor Financiare Internaționale”.

Anexa 6 la Legea bugetului pentru anul 2020 nu se face referire la un astfel de proiect. 

Potrivit opiniei vicepreședintelui Parlamentului Alexandru Slusari, procedurile au fost inițiate la indicația directă a președintelui Igor Dodon, însă „nu este clară sursa de finanțare, deoarece Ministerulul Finanțelor nu a încheiat până ce niciun acord de finanțare”. Având în vedere declarațiile anterioare ale președintelui Igor Dodon și premierului Ion Chicu, Federația Rusă ar fi gata să acorde Republicii Moldova un credit de 300 milioane de dolari pentru a fi investiți în proiecte de infrastructură. Aceste declarații au stârnit controverse în presă, în condițiile în care Rusia s-ar împrumuta din străinătate pentru a construi propriile drumuri. Conform opiniei exprimate de Dumitru Alaiba, „Pentru că unele scheme de finanțare lucrează anume așa, că noi ne împrumutăm, dar compania de construcții sau mai știu eu cine vine să ofere servicii, este de pe teritoriul Rusiei, este o persoană juridică înregistrată în Rusia. Asta nu este cea mai bună practică, or, este demonstrat că asemenea lucrări sunt prea scumpe. Și în cazul în care asta se adeverește, atunci da, există riscul sporit ca acești bani să fie folosiți extrem de ineficient sau, simplu spus, furați.”

4. Netransparența criteriilor de selecție a proiectelor care urmează a fi incluse în Programele anuale privind repartizarea mijloacelor fondul rutier 

S-a acordat prioritate drumurilor care leagă punctele extreme de Nord și de Est ale Republicii Moldova, de la și până la Frontiera cu Ukraina, orașul Chișinău, Bălți, Tiraspol și Bender. Motivarea autorității se rezumă la faptul că lucrările vor facilita mobilitatea populaţiei, a serviciilor şi a bunurilor, vor reduce costurile transporturilor de mărfuri şi călători, vor îmbunătăţi accesul la pieţele regionale şi locale, contribuind la creşterea eficienţei activităţilor economice și va crea condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale atât în regiune, cât şi în afara. 

Printre actele încărcate în sistemul MTender nu se regăsește vreun studiu, la nivel național sau regional, care ar justifica alocarea resurselor financiare anume pentru reabilitarea drumurilor respective. Prin urmare, constatăm că persistă în continuare situația constatată prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 66 din 05 decembrie 2017, potrivit căreia “lipsa unor criterii clare de selecție a proiectelor care urmează a fi incluse în Programele anuale privind repartizarea mijloacelor fondul rutier condiționează degradarea stării drumurilor și prezintă pericol pentru participanții la trafic”.

Datele nu sunt analizate într-un cadru mai amplu, pentru a evidenția în ce măsură circulația de pe aceste sectoare de drum ar fi mai intensă decât pe alte sectoare. Relevanța unei analize asupra acestor date reiese și din concluziile unui studiu realizat în anul 2015 de UNDP în baza statisticilor oficiale asupra infrastructurii drumurilor în Republica Moldova în profil teritorial. Conform notei analitice elaborate în rezultatul studiului, se constată o corelație foarte modestă a nivelului de exploatare a drumurilor (exprimat prin cantitatea de mărfuri transportată per km de drum) și cel al finanțării (bugetele anuale pentru gospodăria drumurilor).

5. Nepublicarea  expertizelor tehnice 

Procedurile inițiate nu sunt însoțite de niște expertize tehnice a drumurilor ce urmează a fi reabilitate în sistemul MTender, fiind publicată doar documentația de deviz. Efectiv, o persoană interesată nu poate să-și dea seama dacă autoritatea contractantă a ținut cont de starea reală a drumurilor și a necesităților de proiectare. În consecință, există riscul ca după demararea lucrărilor de reparații, să apară „circumstanțe imprevizibile”, care să determine necesitatea unor lucrări suplimentare. Deci riscăm fie să investim mai mulți bani publici decât a preconizat autoritatea contractantă, fie să beneficiem de lucrări mai puțin calitative. 

Numai pentru una dintre procedurile publicate în sistemul MTender a fost publicat un memoriu tehnic, și anume procedura nr. ocds-b3wdp1-MD-1578731898229, privind achiziționarea de lucrări de reabilitare și modernizare a drumului M1 Frontiera cu România-Leușeni-Chișinău-Dubăsari-frontiera cu Ucraina, km 96+000 – 105+000. Memoriul tehnic a fost elaborat de compania „Universcons” SRL, care se găsește în același sediul cu autoritatea contractantă.

Aspectele deficitare enumerate ridică mai multe semne de întrebare. Pe de altă parte, este regretabil că autoritatea contractantă nu a luat măsurile minime pentru a se asigura de calitatea lucrărilor. Lipsa expertizelor tehnice, proiectarea deficitară și termenele de garanție reduse au contribuit anterior la irosirea unor investiții foarte importante în dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Perpetuarea acestor practici neperformante creează suspiciuni, dar și premise de fraudare.

Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Using New Media for Civic Engagement and Transparent Elections”, implementat de Transitions Online, în parteneriat cu AGER, din fondurile NED și ale Ministerului Ceh de Externe.