Blog

Achiziții

DUAE după un an de utilizare – instrument ce facilitează desfășurarea achizițiilor publice sau formalitate ignorată?

Autor: Maria Covalciuc

Analizând mai multe proceduri de achiziții publice, pentru a observa cum este utilizat Documentul Unic de Achiziții European pe parcursul la 1 an de când au intrat în vigoare noile amendamente ale Legii 131 prin care acesta a devenit obligatoriu, observăm că DUAE s-a transformat, mai degrabă, într-o formalitate, atât pentru autoritățile contractante (AC), dar mai ales pentru operatorii economici (OE), care urmau să fie principalii beneficiari.

Amintim că, conform art. 20 al Legii 131, DUAE este o declaraţie pe proprie răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi, care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii:

a) nu se află în niciuna din situaţiile de excludere menţionate la art. 19;
b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, după cum au fost acestea solicitate de către autoritatea contractantă;
c) dacă este cazul, îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi

Așadar sensul utilizării lui ar fi, în primul rând, facilitarea participării agenților economici, care nu mai sunt obligați să încarce în sistem o multitudine de documente (la etapa de depunere a ofertelor), ci prezintă această declarație care dovedește că oferta depusă corespunde criteriilor de calificare și selecție. Totodată, DUAE simplifică și procedurii de evaluare a ofertelor de către membrii grupului de lucru, care vor solicita documentele justificative de la participantul oferta căruia este examinată (și care este considerată cea mai avantajoasă, deci după ce au analizat specificațiile tehnice și prețul propus de către acesta).

Astfel, conform cerințelor din documentația standard, AC ar urma să completeze DUAE în conformitate cu anunțul de participare și documentația de atribuire, însă unele AC completează DUAE superficial, fără a ține cont de specificul procedurii și fără a face referire la procedura pentru care se atașează formularul.

Exemplul 1. Completare „generală” a formularului DUAE de către AC, fără indicarea numărului procedurii.

O altă problemă identificată este faptul că AC nu ajustează criteriile  de selecție la specificul procedurii, așadar, practic în toate cazurile examinate, autoritățile contractante nu exclud din formular criteriile care nu sunt relevante procedurii pe care o desfășoară. Prin urmare, atașarea la procedură a formularelor necompletate creează confuzii și dificultăți pentru participanții care vor să depună o ofertă.

Totodată, logica utilizării acestui document nu este pe deplin înțeleasă nici de către operatorii economici. În documentația standard, pt. 11.3 prevede că prezentarea oricărui alt formular DUAE decât cel solicitat de către autoritatea contractantă, este temei de descalificare de la procedura de achiziție publică. Cu toate acestea, pe parcursul monitorizării însă nu au fost depistate cazuri de descalificare pe motiv de prezentare a formularului DUAE eronat, deși foarte mulți participanți atașează la ofertă alt formular decât cel ajustat și încărcat de către AC.

Formal, majoritatea operatorilor economici s-au adaptat noilor cerințe legislative – soluția identificată de către ei a fost să completeze un formular cu date generale, pe care îl atașează apoi la toate ofertele depuse, modificând doar denumirea AC, uneori însă mai sunt și omisiuni, după cum vom observa mai jos:

Exemplul 2. OE indică denumiri diferite ale AC în capitolele I  și VII ale formularului

Respectiv, prin utilizarea unor documente „universale” OE ignoră cerințele AC indicate în formularul DUAE atașat la procedură, nefiind însă întotdeauna penalizat de către AC pentru o astfel de încălcare.

Exemplul 3. Cerințele AC sunt modificate de către OE sau nu este confirmată îndeplinirea acestora.  

O altă formă de simplificare a completării DUAE este evitarea răspunsului la unele întrebări, fapt care, de asemenea, nu este penalizat și devine o practică pentru participanții la procedurile de achiziții.

Exemplul 4. OE evită să răspundă dacă a participat sau nu la pregătirea procedurii

Notă! OE a fost desemnat câștigător de către Cancelaria de Stat în cadrul aceste proceduri[1]

Exemplul 5. OE evită să răspundă dacă s-a făcut vinovat de interpretare eronată și obținere de informații confidențiale referitoare la procedură

Toate aceste exemple demonstrează, din păcate, ineficiența acestui document, căci, pe de o parte, avem o multitudine de cazuri când autoritatea contractantă solicită și DUAE și documentele jusitificative, iar pe de altă parte, operatorii economici care îl completează eronat fără a-și asuma răspundere pentru acest fapt. O abordare greșită din partea ambelor părți implicate în proces generează confuzii, în situația în care, logica acestui document a fost să simplifice, dar și să eficientizeze, procedura de achiziții publice. Totodată, este îngrijorător faptul că toate aceste interpretări eronate, fie că sunt intenționate sau nu, rămân nepenalizate, ceea ce iresponsabilizează și mai mult actorii implicați într-o procedură de achiziții publice.

[1]https://e-licitatie.md/achizitii/5917/servicii-de-cazare-si-alimentare-pentru-programul-dor-2019?fbclid=IwAR2wGor9aIbmJxd6Qg9yEHgQKho47e_wRHGnrPnSkXa_abKO7BfSNmsZUuo