Blog

Autor Olga Diaconu

Începând cu anul 2023, Agenţia Asigurare Resurse şi Administrare Patrimoniu din cadrul  Ministerului Apărării (AARAPMA) a desfășurat un număr mare de licitații pentru achiziția de lucrări la Tabăra Militară nr. 136 (TMP-136), Băcioi. Numai în anul 2025, au fost inițiate peste 17 proceduri de achiziție, cu o valoare estimată cumulată de peste 500 milioane LEI, fără TVA, pentru lucrări ce urmează a fi executate în perioada 2025–2027.

Majoritatea resurselor au fost direcționate către construcții și finisaje pentru clădiri, precum și rețele inginerești interioare și exterioare, iar restul pentru lucrări de securizare a teritoriului, instalații și alte componente tehnice.

Analiza acestor proceduri scoate la iveală multiple stegulețe roșii privind: reducerea concurenței, riscuri de coluziune, neconformități documentare, utilizarea certificatelor ISO nevalabile, prețuri anormal de scăzute, vulnerabilități în infrastructura militară.

La data de 21 noiembrie 2025, am primit răspuns de la AARAMA la solicitarea de informații, iar explicațiile autorității contractante au fost înserate sub fiecare subpunct al acestui articol.

• Număr mare de licitații, fără publicare în JOUE – acces limitat pentru operatori economici internaționali

Cele 17 licitații din 2025, cu valoarea estimată de peste 500 milioane de lei, având un obiect identic (TMP-136), au fost lansate separat, în locul unei licitații agregate, divizate pe loturi și publicate în JOUE. 

Efectele nepublicării în JOUE sunt: reducerea concurenței, restricționarea accesului agenților economici din statele europene, cu experiență relevantă în construcția obiectivelor de infrastructură militară să participe la achiziție, participarea aproape exclusivă a ofertanților locali, fără experiență relevantă în construcția obiectivelor de infrastructură militară.

Explicațiile AARAPMA: Despre numărul procedurilor desfășurate și imposibilitatea consolidării într-o licitație unică este de menționat că lucrările planificate în cadrul Taberei Militare Băcioi au fost inițiate etapizat, fiind condiționate de disponibilitatea bugetară și de elaborarea progresivă a proiectelor tehnice pentru diferite obiective din perimetru. Documentația tehnică pentru rețelele inginerești, construcțiile speciale, infrastructura de utilități și clădirile administrative, nu a fost elaborată și finalizată în mod simultan.

Prin urmare, organizarea și desfășurarea mai multor proceduri de achiziții publice, a fost o consecință obiectivă a modului de finanțare și a structurării tehnice a proiectului, precum și pentru reducerea riscurilor de neasigurare a continuității proiectului.

• Cerințele ISO  excesive, nejustificate și vulnerabile la falsificare

În majoritatea procedurilor, cu excepția celor inițiate în primele luni ale anului 2025, au fost solicitate simultan patru certificate ISO: ISO 9001, 14001, 45001, 50001.

În timp ce solicitarea certificatelor ISO ISO 9001 și ISO 14001 este destul de comună în achizițiile publice, nu același lucru putem spune despre ISO 45001 (sănătate și securitate ocupațională) și, în special, despre ISO 50001 (managementul energiei), care este dificil de justificat pentru acest gen de lucrări.

2.1 Risc de discriminare și restrângere a participării: ISO 50001 este costisitor și greu de obținut pentru întreprinderile mici și medii și impunerea excesivă a certificatelor ISO restrânge artificial piața.

2.2 Prezentarea certificatelor ISO nevalabile sau emise de entități neacreditate

În mai multe proceduri, ofertanții au depus certificate ISO emise de organisme neacreditate sau niciodată acreditate (SimCert SRL, InterConformity).

La examinarea unei contestații la licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1741185879114, a fost pusă în discuție valabilitatea certificatelor ISO prezentate de asocierea câștigătoare. Contestatorul a invocat că certificatele ISO prezentate (9001, 14001, 45001, 50001) de membrii asocierii au fost emise de organisme neacreditate („SimCert” SRL, „InterConformity”), deci ar fi nevalabile.

Contestatorul a prezentat scrisoarea nr. 24/141 DE-6 din 04.04.2025 și scrisoarea nr. 24/ 277 DE-6 din 30.05.2025, din partea MOLDAC prin care se menționează că: „ La moment, Organismul de Certificare sisteme de management din cadrul “SimCert” SRL (în continuare OCsm din cadrul “SimCert” SRL) nu este acreditat de MOLDAC. La data de 05.05.2022, OCsm din cadrul “SimCert” SRL deținea acreditare, pentru certificarea sistemelor de management conform ISO 9001, pentru cod IAF ID 1- 28, din care fac parte lucrările de construcții civile. Referitor la statutul Certificatelor emise pentru standardele ISO 14001, ISO 45001, ISO 50001, OCsm din cadrul “SimCert” SRL nu a fost vreodată acreditat de MOLDAC”.

Prin Decizia nr. 03D-686-25 din 30.06.2025, ANSC a apreciat că nu poate fi constatat cu certitudine că certificatele ISO prezentate de către asocierea „Emcom E&E” SRL și „5AQ Invest” SRL au fost emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 

Conform informației de pe pagina Agenției Achiziții Publice, decizia de atribuire a fost anulată, ca urmare a deciziei ANSC. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a atribuit ulterior contracte acelorași agenți economici, în alte proceduri de achiziție, care au prezentat aceleași certificate ISO.

• certificate expirate – participarea cu certificate ISO 9001, 14001, 45001 expirate la data deschiderii ofertelor a fost printre pretențiile aduse la examinarea unei contestații în cadrul licitației nr. ocds-b3wdp1-MD-1742561655306. ANSC nu s-a expus pe aceste aspecte, însă a admis parțial contestația din alte considerente. În rezultat, autoritatea contractantă a emis o decizie de reevaluare prin care a desemnat câștigătoare o altă ofertă.
• certificate aflate „în curs de obținere” – prin decizia ANSC nr. 03D-565-25 din 29.05.2025, adoptată la licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1738944833343, se constată că, contrar cerințelor din anunțul de participare, nici DAS SRL și nici Prestigiu-AZ SRL nu dețineau certificate ISO 50001 valabile la momentul deschiderii ofertelor, ci erau doar în proces de obținere a acestuia. Cu toate acestea, autoritatea contractantă le atribui-se contracte.

2.3. Risc de falsificare sau utilizare intenționată a certificatelor fără acreditare

Conchidem că, lipsa verificării riguroase a certificatelor ISO favorizează participarea cu certificate ISO nevalabile, expirate sau emise de organisme neacreditate. Este un risc semnificativ, deoarece: compromite calitatea lucrărilor, reduce integritatea achizițiilor, favorizează firme care nu pot garanta siguranța infrastructurii militare.

Explicațiile AARAPMA: Despre solicitarea certificatelor ISO 9001, 14001, 45001 și 50001: Prevederile art.7 lit. d), e) și art.73 din Legea nr.131/2015 obligă autoritățile contractante să asigure protecția mediului, sănătății și securității în muncă în procedurile de achiziții publice. În cazul lucrărilor de construcții pentru infrastructuri militare, aceste cerințe sunt amplificate de: necesitatea unui management riguros al calității (ISO 9001), obligațiile privind protecția mediului (ISO 14001); necesitatea unui sistem robust de sănătate și securitate ocupațională (ISO 45001); implementarea politicilor guvernamentale de eficiență energetică în infrastructura publică (ISO 50001).

Astfel, cererea cumulativă a acestor certificate derivă din specificul tehnic al proiectului și din obligațiile instituției în raport cu standardele UE referitoare la infrastructurile militare.

Despre certificatele emise de organisme de certificare neacreditate sau cu acreditare retrasă, AARAPMA a aplicat art.23 din Legea nr.131/2015, evaluând documentele prezentate de operatorii economici și verificând validitatea certificatelor ISO depuse.

În context, pentru „InterConformity”, în urma autosesizării, AARAPMA a solicitat ofertantului prezentarea clarificărilor, care au confirmat valabilitatea documentelor depuse.

Ceea ce ține de obiecțiile imputate companiei de acreditare ,,SimCert”, comunicăm că la momentul desfășurării procedurilor de achiziții publice, ofertantul a prezentat acte valide emise de companie acreditată de MOLDAC (05.05.2022), având termen de expirare a certificării la data de 04.05.2025.

Or, suspendarea și retragerea ulterioară a acreditării nu produce efect retroactiv asupra certificatelor deja emise, aspect confirmat și în procesul examinării contestațiilor ANSC.

Astfel, din punct de vedere legal, certificatele au fost valabile la momentul depunerii ofertelor.

• Criteriul de atribuire “cel mai mic preț” – principalul generator de riscuri

La toate procedurile de achiziție pentru lucrări la TMP-136 a fost utilizat criteriul de atribuire “cel mai mic preț”. Având în vedere importanța strategică a acestui obiect cu destinație militară, considerăm că, utilizarea criteriului de atribuire “cel mai mic preț” generează un set de riscuri majore, și anume:

3. 1. Stimularea ofertelor anormal de scăzute – ofertele câștigătoare au fost între 70–80% din valoarea estimată, iar în unele cazuri chiar 55% și 64%  (licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1738954839342), după cum reiese din această decizie.

3.2. Justificări superficiale și repetate

Multe justificări sunt superficiale și se bazează doar pe ordine interne ale administratorului.
Spre exemplu, la licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1741337907277, oferta câștigătoare era de 79,86% din valoarea estimată. Ca justificare a prețului aparent anormal de scăzut, au fost prezentate documente, sub formă de ordine ale conducătorilor întreprinderilor, din care reies: salarii pentru muncitori de 55 LEI/oră, cheltuieli de regie – 3%, cheltuieli de regie pentru montare – 33%, transport – 3%, beneficiu de deviz – 3%.

În ceea ce se referă la salariile foarte mici, ofertantul a argumentat că: „87,5 % din muncitorii săi au categoria 1-3 și încasează un salariu mediu de 52,5 LEI/oră, în timp ce doar 12,5 % dintre muncitori au categoria 5-7 și, respectiv, încasează 74,16 LEI/oră.” Astfel, salariul mediu a fost aproximat la 55 LEI/oră și oferta a fost acceptată. Exact aceleași cheltuieli și explicații au fost prezentate la licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1742561655306 (documente justificative).

La licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1741185879114, de către asocierea a cărei ofertă a fost desemantă câștigătoare, au fost prezentate ca și justificare ordine ale conducătorului și calcule prin care s-au stabilit: valoarea salariului pentru muncitori – 55 LEI/oră, beneficiu de deviz – 2% și cheltuieli de transport – 2% din valoarea materialelor.

La licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1741963343811, SRL”Marialexprim” a prezentat o justificare a prețului aparent anormal de scăzut, din care aflăm:

• s-au stabilit prețuri mai mici la materiale de construcții, deoarece, compania ar avea rulaj mare și reduceri semnificative de 25 – 30% față de prețul de piață;
• nu este indicată reducerea pentru cheltuielile de transport, dar se specifică că acestea au fost incluse în costurile pentru materiale, iar obiectul la care urmează a fi petrecute lucrările se află în nemijlocită apropiere de baza întreprinderii, care la rândul său, diminuează semnificativ cheltuielile de logistică și de administrare; 
• nu sunt indicate cheltuielile de regie, se specifică că, întreprinderea a adaptat modalitatea de calcularea cheltuielilor de regie reieșind din capitolul de cheltuieli prezent la întreprindere,inclusiv transportul care a fost inclus în prețul materialelor;
• beneficiul de deviz a fost redus la 4%, ofertantul motivând că nu are ca scop să facă bani mulți din obiectul dat;
• tarife medii pentru muncitori – 75 LEI/oră.

3.3. Risc ridicat de coluziune între ofertanți

Agenții economici onești sunt descurajați să mai depună oferte și rămân cei care au tendința de a manipula sau a recurge la coluziune pentru a obține contractele.

3.4. Compromiterea calității lucrărilor

Pentru un obiect militar, prețul minim stimulează utilizarea materialelor ieftine, reduce bugetele pentru controlul calității, de asemenea, pune în pericol integritatea infrastructurii militare.

3. 5. Cost real final mai mare

Achizițiile bazate exclusiv pe preț duc adesea la acorduri adiționale, extinderea termenelor de executare, costuri de mentenanță ridicate și remedieri suportate din bugetul public.

Explicațiile AARAPMA: Aplicarea criteriului „cel mai mic preț” a avut la bază art.7 lit. a) din Legea nr.131/2015, care impune utilizarea eficientă a mijloacelor financiare publice și reducerea riscurilor pentru autoritatea contractantă. Totodată, este esențial de precizat că atribuirea contractului nu se realizează exclusiv conform criteriului ,,Prețul cel mai scăzut”. Înainte de desemnarea câștigătorului, AARAPMA verifică integral ofertele sub aspectul corespunderii și altor cerințe de calificare (conformitatea tehnică și financiară a ofertei, capacitatea tehnică și profesională a ofertantului, experiența similară, etc.), prevăzute de cadrul normativ în vigoare.

Acceptarea experienței irelevante și dubioase: cazul blocului locativ din Călărași

Un alt potențial indicator de risc identificat în procedurile de achiziție pentru TMP-136 îl constituie acceptarea de către autoritatea contractantă a unei experiențe similare de relevanță discutabilă. În general, a fost acceptată ca și experiență similară executarea construcțiilor civile. Acest lucru se datorează faptului că, în Republica Moldova nu prea sunt agenți economici cu experiență de construcție a obiectivelor militare. Pe de altă parte, posibilitatea operatorilor economici străini a fost limitată.

Mai mult, în unele cazuri, au fost prezentate ca și experiență similară lucrări pentru care nu au fost emise procese verbale de recepție finală conform prevederilor legale. La examinarea unei contestații, în procedura de licitație nr. ocds-b3wdp1-MD-1742561655306, s-a pus în discuție autenticitatea procesului-verbal de recepție finală a unui bloc locativ din or. Călărași, prezentat de „5AQ Invest” SRL. Procesul-verbal nu a fost prezentat în formă electronică și cu semnătură electronică, pentru a-i fi verificată autenticitatea, iar de pe el lipsea semnătura reprezentantului Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST), ceea ce era o cerință legală pentru blocurile locative cu peste 5 niveluri. Respectivul act era semnat doar de beneficiar, proiectant, responsabil tehnic și dirigintele de șantier (deci doar reprezentanții agentului economic). Contestatorul a invocat că această construcție a fost ilegală și din acest motiv nu a fost dat în exploatare.

Potrivit INST, se constatase că terenurile ce aparțineau SRL ”5QA Invest” nu aveau hotar comun, prin urmare nu era posibilă formarea condominiului. Din acest motiv, INST a refuzat darea în exploatare a blocului de locuit până la înlăturarea neconformităților constatate.

În concluzie, achizițiile publice pentru infrastructură militară necesită un nivel ridicat de transparență, rigoare tehnică și concurență reală. Cu regret, licitațiile analizate scot la iveală vulnerabilități, practici neuniforme și riscuri semnificative pentru securitatea investițiilor statului. Analiza procedurilor de la TMP-136 arată însă un model de practici deficitare, marcate de:

• concurență redusă,
• criterii tehnice excesive și neclare,
• verificări insuficiente ale documentelor,
• oferte anormal de scăzute,
• experiență irelevantă acceptată,
• evaluări contradictorii ale acelorași operatori,
• ignorarea unor riscuri grave pentru siguranța națională.

Pentru a preveni compromiterea infrastructurii militare și a asigura utilizarea eficientă a banilor publici este necesară o reformă urgentă a modului în care sunt planificate, publicate și evaluate achizițiile pentru obiective strategice.

Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).