Autor: Diaconu Olga
Pacienții bolnavi de tuberculoză au dreptul de a beneficia de tichete alimentare în valoare de 35 de lei zilnic, ca și măsură de creștere a eficienței tratamentului antituberculos în condiții de ambulator. Suma de 35 lei zilnic este destul de mică pentru a asigura alimentația sănătoasă a bolnavilor de tuberculoză, care provin, din cele mai multe ori, din familii cu situație financiară foarte precară. Spre regret, de multe ori, o parte din valoarea de 35 de lei a tichetelor nu ajunge la bolnavii de tuberculoză.
Conform pct. 20 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 99/52A din 15.02.2017, instituțiile medico-sanitare vor asigura procurarea tichetelor alimentare și rambursarea cheltuielilor de transport pentru bolnavii de tuberculoză în limita surselor financiare destinate în acest scop, contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină. Instituțiile medico-sanitare desfășoară licitații publice pentru a achiziționa diverse produse alimentare de la un anumit operator economic care se obligă să ofere prețuri prestabilite. Ulterior, bolnavii tuberculoză merg la magazinul operatorului economic achiziționează produse alimentare în limita valorii tichetelor de care dispun.
În mun. Chișinău, toate contractele de achiziții încheiate de instituții medicale de sănătate publică din sectoarele Centru, Botanica, Buiucani, Rîșcani și Ciocana au fost atribuite operatorului economic „Exclusiv” SRL. Aceluiași operator economic i-au fost atribuite și contractele de achiziții similare din anii precedenți. În toate aceste cazuri, „Exclusiv” SRL a fost singurul ofertant.
Lipsa lotizării și criteriilor de evaluare obiective
Deși varietatea de produse alimentare este destul de vastă, achizițiile au fost desfășurate într-un singur lot. Acest lucru reduce șansele de a achiziționa produse alimentare de la producătorii specializați și de a obține prețuri mai avantajoase. Presupunem că această abordare ar fi justificată de necesitatea beneficiarilor de a achiziționa produse alimentare din același loc, deși această justificare lipsește. Chiar și în acest caz, autoritatea contractantă ar fi trebuit să stabilească principii clare de evaluare a ofertelor. În procedurile analizate, criteriul de evaluare este prețul cel mai scăzut. Autoritatea contractantă nu a stabilit algoritmul de calcul a punctajului pentru eventualitatea în care ar fi depuse mai multe oferte, iar prețul pentru unele poziții este mai mare, iar pentru altele mai mic în fiecare ofertă. În lipsa unui algoritm, evaluarea ofertelor după criteriul „cel mai mic preț” ar fi imposibilă. Această lacună este suficientă pentru a descuraja alți operatori economici să participe la aceste licitații.
Pe de altă parte, nu considerăm că procesul de achiziționare a produselor alimentare pentru bolnavii de tuberculoză a fost facilitat suficient, în condițiile în care bolnavii care locuiesc în sectoarele Ciocana sau Râșcani vor fi nevoiți să se deplaseze la magazinul amplasat în regiunea Telecentru, care este destul de departe. Stabilirea unor criterii clare de evaluare ar fi putut stimula alți operatori economici din fiecare sector al capitalei să își depună ofertele, pentru a putea comercializa produsele mai aproape de beneficiarii finali.
Studiind oferta operatorului economic desemnat câștigător, observăm că nu este stabilită cantitatea de produse de fiecare tip pe care este obligat să o pună la dispoziție magazinul bolnavilor de tuberculoză. Se stabilește doar că bolnavii vor putea beneficia de produse alimentare în bază de tichete în limita valorii totale a procedurii de achiziție. Pentru unele poziții, sunt indicate mai multe branduri de produse din aceeași categorie. Respectiv, nu este clar dacă bolnavii vor primi paste Băneasa, Franzeluța, sau de alt tip, spre exemplu. La fel, operatorul economic nu pare să-și asume obligația de a avea în stoc toate produsele pe care le comercializează pe parcursul executării contractului.
Lipsa de concurență duce la prețuri mai mari decât cele la care sunt comercializate aceleași produse în magazinele obișnuite. Spre exemplu, un bolnav de tuberculoză va procura 1 kg de carne de pasăre la prețul de 73 de lei, 1 kg de brânză de vaci la prețul de 65 de lei, 1 kg de unt la prețul de 160 de lei, 1 litru de ulei la prețul de 40 de lei, 1 kg de cartofi la prețul de 21,2 lei, 1 kg de ceapă la prețul de 14 lei, 1 kg de morcov la prețul de 15 lei, iar 1 kg de mere la prețul de 25 lei. În acest mod, puterea de cumpărare a unui tichet de 35 de lei este mult mai redusă decât a 35 de lei folosiți pentru cumpărături în magazinele obișnuite.
Prețurile de care beneficiază bolnavii de tuberculoză în mun. Chișinău în baza tichetelor alimentare sunt mai mari comparativ cu alte regiuni. Asta deși prețurile în mun. Chișinău nu sunt, în general, mai mari la aceleași produse alimentare. Spre exemplu, IMSP Spitalul Raional Orhei a achiziționat produse alimentare la prețuri semnificativ mai mici. Spre exemplu, 1 kg de carne de pasăre la prețul de 30 de lei (comparativ cu 73 lei în Chișinău), 1 kg de brânză de vaci la prețul de 54 de lei, 1 kg de unt la prețul de 87 de lei (comparativ cu 160 în Chișinău), 1 litru de ulei la prețul de 25 de lei.
Participarea unui singur operator economic în procedurile de achiziții publice de același tip din mun. Chișinău, care reușește să obțină ulterior toate contractele în procedurile de achiziții publice la care participă, reprezintă un semnal de alarmă. Lipsa interesului altor operatori economici poate avea la origine percepția că aceste proceduri sunt deja aranjate în favoarea unui operator economic, care a monopolizat acest segment de piață. Astfel, nu ar mai avea rost să pregătească și să depună o ofertă fără șanse de câștig. În final, în pierdere sunt bolnavii de tuberculoză, care sunt lipsiți de posibilitatea de a beneficia de alimentația pe care ar trebui să le-o ofere Statul, ca și măsură de eficientizare a tratamentului.
Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).