Autoarea: Olga Diaconu
În sate și orașe mici din Republica Moldova, lipsa sistemelor funcționale de canalizare înseamnă condiții de trai mai proaste, riscuri pentru mediu și servicii publice deficitare. Cu regret, multe proiecte inițiate anterior din Fondul Ecologic Național (FEN) stagnează de ani de zile.
Pentru a evita situații similare, în proiectele finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) este important să nu se repete greșelile. Totuși, unele tipare de risc persistă. Ne-am propus să le analizăm, având la bază procedurile de achiziție publică inițiate în SIA RSAP Mtender și informațiile de interes public puse la dispoziție de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).
Riscuri de contractare multianuală fără acoperire financiară predictibilă
În articolul Canalizări regionale cu multe licitații, probleme și riscuri, am analizat 8 proceduri de licitație pentru lucrări de construcție a sistemelor de canalizare din țară. Documentația de atribuire pentru aceste licitații prevedea termene de executare cuprinse între 12 și 30 de luni. Totuși, aceasta spreciza sursele financiare vor fi alocate din bugetul de stat, în limita mijloacelor disponibile din FNDRL. Nu există o planificare clară a mijloacelor financiare ce ar urma să fie alocate în anii următori.
Observațiile arată un risc specific proiectelor mari de infrastructură, și anume, contractarea multianuală fără acoperire financiară predictibilă. Pentru proiecte mari de infrastructură, ca rețele de canalizare, stații de epurare, drumuri sau apeducte, o asemenea abordare este firească. Lucrările sunt complexe, presupun proiectare, organizare de șantier, materiale, utilaje, execuție etapizată, verificări și recepții. Ele nu pot fi întotdeauna finalizate într-un singur an.
Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice permite contractarea multianuală. Autoritatea contractantă poate include în documentația de atribuire termene de execuție care depășesc un an bugetar și poate încheia contracte de lucrări pentru întreaga valoare a obiectivului. În același timp, contractarea unei lucrări mari presupune existența resurselor financiare necesare sau, cel puțin, o planificare credibilă a acestora. În caz contrar, autoritatea poate ajunge în situația în care semnează un contract pentru întreaga valoare, dar nu are bani suficienți pentru a plăti lucrările în ritmul necesar, până la finalizarea proiectului. Aici apare problema proiectelor multianuale finanțate anual. Cam asta s-a întâmplat și cu proiectele din ex-FEN, actualmente FNM.
MIDR: contractul se semnează integral, plata depinde de alocările anuale
În răspunsul de la MIDR, se explică faptul că proiectele finanțate din FNDRL sunt incluse în Documentul unic de program, apoi în Planul anual de finanțare, în limita mijloacelor disponibile. Ministerul precizează că, în cazul proiectelor finanțate din FNDRL, contractele de antrepriză sunt încheiate pentru întreaga valoare a lucrărilor. Totuși, plățile se efectuează în limitele alocațiilor aprobate anual și în funcție de disponibilitatea resurselor financiare. Ministerul mai menționează că, implementarea proiectelor poate fi etapizată în funcție de alocările financiare aprobate anual și de disponibilitatea resurselor financiare.
Această explicație arată că statul poate contracta o lucrare de zeci de milioane de lei, dar plata efectivă poate depinde de bugetele anuale viitoare. Dacă într-un an următor nu sunt aprobate suficiente resurse, lucrările pot fi încetinite, amânate sau chiar sistate.
Nu există un calendar public al plăților pe ani
AGER am solicitat să ni se comunice dacă există un calendar public consolidat al proiectelor de apă și canalizare finanțate din FNDRL, care să includă etapele: aprobare finanțare, proiectare, verificare proiect, lansare procedură de achiziție, atribuire contract, execuție, plăți și recepție. Din răspunsul MIDR nu reiese existența unui plan calendaristic multianual al plăților pentru fiecare proiect de apă și canalizare. Autoritatea indică existența Planului anual de finanțare și a informațiilor disponibile în MTender sau pe site-urile instituțiilor responsabile, dar aceste surse nu oferă, într-un singur loc, imaginea completă a finanțării fiecărui proiect.
Fără aceste informații, la proiecte de zeci de milioane de lei, transparența este fragmentată și nu este suficientă. Informațiile există în mai multe locuri, dar trebuie reconstruite manual din Documentul unic de program, planuri anuale de finanțare, MTender, site-urile ADR-urilor, contracte, acte adiționale și răspunsuri la solicitări de informații. Pentru aceasta
De ce această problemă contează în cazul canalizărilor
Un proiect de canalizare nu este o lucrare care poate fi lăsată la jumătate, fără consecințe. Dacă rețeaua nu este finalizată, stația de epurare nu funcționează, echipamentele se degradează sau lucrările deja executate nu sunt puse în exploatare, comunitatea nu primește serviciul promis.
În plus, lucrările de canalizare sunt costisitoare și vulnerabile la întârzieri termenilor de executare. Ele implică săpături, conducte, stații de pompare, stații de epurare, racorduri, verificări tehnice și recepții. Dacă finanțarea se oprește sau se alocă sume prea mici, proiectul se poate întinde pe mai mulți ani. Între timp, prețurile cresc, lucrările se degradează, apar necesități suplimentare, iar responsabilitatea se diluează. O localitate poate rămâne ani la rând cu șantiere începute, drumuri afectate, rețele nefuncționale și bani publici blocați în construcții care nu produc beneficii.
Standardele internaționale despre proiectele multianuale
Evaluarea MAPS a sistemului de achiziții publice din Moldova, realizată cu suportul Băncii Mondiale în 2020 (Raport MAPS), a constatat că planificarea și execuția achizițiilor se desfășoară, în mare parte, pe bază anuală, iar posibilitățile de planificare multianuală nu sunt suficient dezvoltate. Raportul notează că, deși pot fi asumate angajamente multianuale pentru proiecte de investiții capitale, contractele multianuale au acoperire financiară doar pentru perioada bugetară de un an. Aceasta este vulnerabilitatea centrală a proiectelor de canalizare finanțate din FNDRL. Lucrările pot fi contractate pentru întreaga valoare, dar plata depinde de alocările anuale și de disponibilitatea resurselor. În lipsa unui calendar public al plăților pe ani, nu se poate verifica dacă finanțarea pentru anii următori este asigurată, estimată sau doar dependentă de decizii bugetare viitoare. Raportul MAPS recomandase alinierea planificării achizițiilor cu cadrul bugetar pe termen mediu și ajustarea regulilor bugetare și de debursare pentru a asigura continuitatea achizițiilor între anii fiscali.
Ce lipsește în cazul FNDRL
Răspunsul MIDR nu elucidează dacă există un instrument public prin care fiecare proiect să poată fi urmărit de la aprobare până la ultima plată. Fără o asemenea fișă, este greu de evaluat dacă proiectele sunt finanțate realist sau doar contractate optimist.
Ce se poate întâmpla când lucrările se întind ani la rând
Republica Moldova are deja exemple care arată ce se poate întâmpla atunci când proiectele de apă și canalizare sunt finanțate și monitorizate insuficient. Un caz relevant este cel al lucrărilor de canalizare și epurare a apelor uzate din satul Costești, raionul Ialoveni, finanțate din FEN.
Potrivit Ziarul de Gardă, în iunie 2026 , CNA a făcut percheziții într-un dosar ce vizează un proiect de circa 40 de milioane de lei pentru construcția sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate din Costești (CNA a făcut percheziții la o firmă de construcții despre care ZdG scrie de un deceniu: lucrări nefinalizate pe bani publici). ZdG scrie că, firma vizată, SRL „Litarcom”, a câștigat în 2013 un contract de 34,9 milioane lei cu Primăria Costești, iar ulterior suma proiectului a ajuns la aproximativ 37 milioane lei printr-un acord adițional.
Potrivit aceleiași surse, CNA și procurorii au constatat că, în perioada 2013–2024, administratorul companiei ar fi admis abateri de la prevederile contractuale și de la proiectul de execuție. Sistemul de canalizare și epurare nu a fost dat în exploatare nici până în prezent, deși administrația locală ar fi achitat lucrările prevăzute în contract. Pentru remedierea situației și valorificarea investiției publice ar fi necesare lucrări suplimentare de demolare și reconstrucție.
Acest exemplu reprezintă o lecție importantă. Un proiect de canalizare neterminat poate bloca bani publici ani la rând, fără ca oamenii să beneficieze de serviciul promis. Iar când problemele sunt descoperite târziu, remedierea poate costa suplimentar.
Riscurile pentru proiectele actuale
Dacă proiectele multianuale finanțate din FNDRL nu au un calendar public al plăților și un sistem exact de monitorizare, apar mai multe riscuri, și anume:
- Subfinanțare: Contractul poate fi semnat pe întreaga valoare, dar banii pentru anii următori pot depinde de alocări viitoare.
- Sistare sau încetinire a lucrărilor: Dacă finanțarea anuală nu acoperă ritmul execuției, proiectul poate fi amânat.
- Creștere a costurilor: Cu cât un proiect se tergiversează mai mult, cu atât cresc șansele de ajustări, acte adiționale, lucrări suplimentare și degradări.
- Responsabilitate scăzută: Proiectul poate fi aprobat de o instituție, finanțat de alta, licitația desfășurată de o terță, executat de un antreprenor și monitorizat de mai multe autorități. Într-un final, este greu de stabilit cine răspunde pentru blocaje.
În concluzie, cadrul legal permite contractarea unor lucrări multianuale, ceea ce este normal pentru lucrări de infrastructură. Pentru proiectele de canalizare, miza este mare. O lucrare nefinalizată nu înseamnă doar un contract întârziat. Înseamnă bani publici blocați, comunități fără servicii, lucrări degradate și costuri suplimentare. De aceea, pentru fiecare proiect de apă și canalizare finanțat din FNDRL, autoritățile ar trebui să publice nu doar licitația și contractul, ci și calendarul multianual al finanțării, plățile efective, progresul lucrărilor, modificările contractuale și recepția finală. Asta înseamnă de fapt transparența veritabilă.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).