Autor: Olga Diaconu
În toamna anului 2025, două autorități contractante – Primăria comunei Risipeni și ÎM RCL Cricova – au încercat să achiziționeze tehnică pentru modernizarea serviciului de gospodărie comunală, prin proceduri de licitație publică. La prima vedere, vorbim despre achiziții diferite: la Risipeni era nevoie de un tractor multifuncțional și o remorcă, iar Cricova își propunea procurarea unui buldoexcavator.
Totuși, analiza documentațiilor de atribuire dezvăluie o asemănare izbitoare între cele două proceduri: același șablon de cerințe restrictive, aceeași limitare artificială a potențialilor ofertanți, care au dus spre același rezultat final – anularea licitațiilor în urma contestațiilor.
Tehnică pentru modernizarea serviciului de gospodărie comunală
La licitația nr. ocds-b3wdp1-MD-1758914658581, primăria com. Risipeni și-a propus să achiziționeze un tractor multifuncțional și o remorcă, pentru modernizarea serviciului de gospodărie comunală Risipeni.
ÎM RCL Cricova și-a propus să achiziționeze un buldoexcavator prin procedura de licitație nr. ocds-b3wdp1-MD-1761570534815. Autoritatea contractantă a fost și de această dată aspru criticată pentru cerințele restrictive din documentația de atribuire. În secțiunea clarificări au fost înaintate peste 35 de pretenții ce vizează aspectele restrictive.
Cerințe restrictive aproape identice: de la transmisie și sisteme comerciale la dimensiuni fixate cu rigla
Deși vorbim despre autorități diferite, situate în localități diferite, cerințele restrictive sunt similare:
În primul rând, limitări privind viteza și transmisia, același tip de constrângeri artificiale, pentru că, ambele documentații au impus:
- transmisii mecanice sau semiautomate foarte specific („mecanică/semiautomată, 4 viteze înainte și 4 înapoi”);
- limite de viteză nejustificate tehnic (la Risipeni: „până la 25 km/h”, iar la Cricova – un interval fix, de 25–40 km/h).
Astfel de cerințe elimină din start o parte semnificativă din piață, în special, producătorii care oferă transmisii moderne sau viteze diferite, cerințele nefiind legate de necesități reale.
În al doilea rând, sisteme comerciale SRS. În ambele proceduri apare cerința ca utilajele să fie dotate cu sistemul SRS, un termen comercial utilizat în special de producătorul JCB. La Cricova au fost acceptate sisteme analoge doar după depunerea unei contestații.
În al treilea rând, limitarea țării de origine, o practică nelegală care apare în ambele cazuri. Atât la Risipeni, cât și mai pregnant la Cricova, a fost introdusă condiția ca utilajele să provină doar din UE sau continentul european, fiind excluși producători din țări competitive precum Turcia, Coreea de Sud, Japonia sau SUA. Acest tip de limitare geografică este interzis de Legea 131/2015, însă apare constant în documentațiile celor două proceduri.
În al patrulea rând vedem dimensiuni fixe, specificate la milimetru, la ambele autorități regăsim: lungimi, lățimi și înălțimi fixe, dimensiuni exacte pentru cupă, unghiuri de descărcare, sarcini dinamice, adâncimi de săpare și parametri hidraulici strict formulați.
Or, utilajele venite de la producători diferiți nu sunt niciodată identice la dimensiuni sau parametri tehnici, astfel că, specificarea valorilor exacte, fără flexibilitate, reprezintă în sine un indiciu că documentația urmărește excluderea alternativelor.
Anunțul de participare din 26 septembrie 2025 al Primăriei Risipeni conținea următoarele dimensiuni: Lungimea 5620 mm; Lățimea 2230 mm; Înălțimea până la cabina 2890 mm; Capacitatea cupei 1,0m; Unghiul de descarcare 43 grade; Înălțimea de excavare în poziția de mers 3650 mm; Adâncimea de săpare a buldoexcavatorului 5,5m; Culoare Galben […]”.
Subliniem că, în specificațiile tehnice de la Cricova se regăseau dimensiuni exacte Ex. „Înălțime cabină: 2882 mm (2,88)”, „Dimensiuni L × Î × l: 5,55 × 2,50 × 3,55 – 5,62 × 2,35 × 3,61 m”
În al cincilea rând, descoperim impunerea unor mărci comerciale, practică regăsită identic la Cricova și Risipeni. La Cricova au fost impuse mărci precum: BOSCH (pentru pompa hidraulică) și KSM 400 (pentru picon) Acestea au fost excluse ulterior în specificațiile tehnice la 03.11.25. Iar la Risipeni au fost impuse sisteme comerciale (SRS, RTD) specifice unor producători anume.
Iar în al șaselea rând, au fost stabiliți termene de livrare nerealiste. La Risipeni, termenul inițial de livrare era de 10 zile, a fost majorat ulterior la 15 zile. Pentru astfel de utilaje, livrarea necesită deseori import, testare, transport specializat și punere în funcțiune – ceea ce face ca un astfel de termen să fie restrictiv și să favorizeze doar operatorii care dețin deja utilajele în stoc.
În cazul orașului Cricova, anunțul de participare specifica că, livrarea nu va depăși data de 20 decembrie 2025. Având în vedere că evaluarea, examinarea unor eventuale contestații durează, în plus perioada de așteptare, acest termen poate fi insuficient.
Drept rezultat procedurile au fost anulate după contestații. În ambele cazuri, contestațiile depuse la ANSC au dus la același rezultat final:
- Procedura Primăriei Risipeni a fost anulată după patru modificări și două contestații la ANSC (Deciziile 03D-1007-25 și 03D-1029-25).
- Procedura ÎM RCL Cricova a fost, la rândul ei, anulată de autoritatea contractantă după depunerea unei contestații la ANSC (Decizia 03D-1031-25).
În concluzie, două licitații, un singur tipar de denaturare a concurenței
Cazurile Primăriei Risipeni și ale ÎM „RCL Cricova” evidențiază, în mod clar, similitudini îngrijorătoare:
- cerințe tehnice formulate identic sau foarte similar,
- impunerea unor mărci comerciale,
- limitări geografice nelegale,
- valori tehnice fixate cu o precizie neobișnuită,
- termene de livrare nerealiste,
- reacții similare din partea operatorilor economici.
Aceste practici au dus la denaturarea concurenței și la contestații din partea agenților economici nemulțumiți. În final, ambele autorități contractante au avut de pierdut, deoarece, nu și-au satisfăcut necesitățile și nu au valorificat resursele financiare disponibile.
Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).