Blog

Raport de monitorizare ”Achizițiile publice centralizate din sănătate și achizițiile publice din educație în municipiul Chișinău”
Rapoarte

Raport de monitorizare ”Achizițiile publice centralizate din sănătate și achizițiile publice din educație în municipiul Chișinău”

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Sănătate
CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII
• Deși în linii generale centralizarea achizițiilor în sănătate aduce beneficii, nu putem trece cu vederea carențele care persistă în achizițiile de bunuri și servicii medicale.
• Unul dintre punctele slabe ale achizițiilor centralizate din sănătate este planificarea defectuoasă. Admitem că în ultimii ani ne-am confruntat cu mai multe situații neprevăzute, care au dat peste cap planificarea de bunuri și servicii medicale. Totuși, nici instituțiile medicale nu dispun încă de capa-
cități de a planifica corect necesitățile.
• Un alt punct slab este faptul că CAPCS nu asigură în toate cazurile respectarea unor standarde minime de calitate și admite abordări diferențiate pentru achizițiile de medicamente și dispozitive medicale. Astfel, în instituțiile medicale ajung medicamente neautorizate, care nu au fost supuse proceselor de expertiză, omologare și înregistrare. În ceea ce ține de dispozitive medicale, înregistrarea acestora în Republica Moldova se efectuează după o procedură foarte simplă, comparativ cu statele Uniunii Europene, întrucât
AMDM înregistrează dispozitivele medicale în decurs de 10 zile lucrătoare de la depunerea setului de acte. Cu toate acestea, operatorii economici se plâng de indisponibilitatea AMDM, din cauza personalului redus, astfel încât, în unele cazuri, aceștia trebuie să aștepte luni de zile spații libere pentru depunerea setului de acte. Standardele de calitate pentru dispozitive medicale diferă, dar rigorile nu sunt la fel de înalte ca pentru dispozitivele din Uniunea Europeană, fiind acceptate dispozitive fără certificări EN, certificate
CE de tip etc.
• De asemenea, observăm că centralizarea achizițiilor publice din sănătate nu a eliminat practicile anticoncurențiale, deși acesta ar fi fost unul dintre rolurile sale esențiale. Autoritatea contractantă care desfășoară achiziții publice centralizate are o putere mai mare de negociere, reieșind din cantitățile
mari de bunuri și servicii medicale pe care le achiziționează. În acest mod, poate obține prețuri mult mai avantajoase pentru instituțiile medicale beneficiare. Acest lucru nu se întâmplă dacă sunt stabilite specificații restrictive pentru bunurile sau serviciile achiziționate, îndeosebi la insistența instituți-
ilor medicale beneficiare care s-au obișnuit să lucreze cu anumiți furnizori/producători, fie își doresc să lucreze cu anumite mărci comerciale. Dacă în cazul instituțiilor medicale putem admite că nu se cunosc alte opțiuni de către persoanele care cumulează atribuțiile de desfășurare a achizițiilor publice cu alte atribuții, nu ar trebui să se întâmple același lucru în ceea ce ține de achizițiile desfășurate de CAPCS. Cu toate acestea, persistă cazurile de specificații restrictive și de favorizare a unor operatori economici..

RECOMANDĂRI
• Îmbunătățirea proceselor de planificare a achizițiilor publice de instituțiile medicale beneficiare
• Stabilirea unei abordări uniforme în ceea ce ține de cerințele privind autorizarea medicamentelor și privind înregistrarea dispozitivelor medicale în achizițiile publice desfășurate de CAPCS
• Stabilirea unei abordări uniforme în ceea ce ține de standardele minime de confomitate/calitate pentru bunurile și serviciile achiziționate de CAPCS.
• Neadmiterea achiziționării bunurilor și serviciilor care nu corespund standardelor minime prevăzute de legislație
• Elaborarea specificațiilor tehnice pentru bunurile și serviciile achiziționate într-o manieră care să asigure necesitățile reale ale instituțiilor medicale, fără a restricționa nejustificat participarea operatorilor economici
• Neadmiterea specificațiilor restrictive în achizițiile publice desfășurate de CAPCS
• Neadmiterea favorizării unor agenți economici la etapa de evaluare a ofertelor

Educație
CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII

• Lipsa de imparțialitate a deciziilor de atribuire a contractului de achiziții publice a grupului de lucru (ex. Achiziția de produse alimentare din 2022 și 2023, unde au fost depuse contestații)
• Includerea specificațiilor tehnice restrictive în documentația de atribuire ce pot limita concurența în cadrul procedurilor de achiziții publice
• Includerea unor hotărîri de Guvern ca acte legislative de referință
• Planificarea incorectă a procedurilor, așa încât perioada de examinare a contestațiilor să nu genereze întârzieri și, prin urmare, necesitatea de a semna contracte de achiziție de valoare mică sau organizarea, în condiții de urgență, a procedurilor de NFP
• Nerespectarea prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru și anume ceea ce ține de publicarea rapoartelor de monitorizare a executării contractelor de achiziții publice, dar și a planurilor anuale de achiziții

RECOMANDĂRI
• Asigurarea imparțialității deciziilor de atribuire a autorității contractante și a tratamentului egal, fără a discrimina participanții sau a ignora prevederile articolului 7 al Legii 131/2015
• Îmbunătățirea proceselor de planificare a procedurilor de achiziții publice de produse alimentare pentru instituțiile de educație timpurie
• Respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru și publicarea documentelor pe website-urile Direcțiilor de Educație, Tineret și Sport din fiecare sector și asigurarea transparenței, precum și accesul societății civile, și nu doar, la documentele cu caracter public

Descarcă Raportul de monitorizare ”Achizițiile publice centralizate din sănătate și achizițiile publice din educație în municipiul Chișinău”

Raport-monitorizare-achizitii-Chisinau