Riscuri de fraudă și corupție la repararea curentă a curților de blocuri și trotuarelor din mun. Chișinău

Autor: Olga Diaconu

Recent, Direcția Generală transport public și căi de comunicație a mun. Chișinău a inițiat 10 proceduri de achiziție de lucrări de reparație curentă cu valoarea estimată de 5 000 000 de lei fiecare.

Astfel, 5 proceduri de achiziție au ca obiect reparația curentă a trotuarelor și corespund fiecărui sector al capitalei, după cum urmează:

Lucrări de reparație curentă a trotuarelor din sect. Rîșcani, nr. ocds-b3wdp1-MD-1626939267348;
Lucrări de reparație curentă a trotuarelor din sect. Botanica, nr. ocds-b3wdp1-MD-1626935460742;
Lucrări de reparație curentă a trotuarelor din sect. Centru, nr. ocds-b3wdp1-MD-1626932407940;
Lucrări de reparație curentă a trotuarelor din sect. Ciocana, nr. ocds-b3wdp1-MD-1626936518245;
Lucrări de reparație curentă a trotuarelor din sect. Buiucani, nr. ocds-b3wdp1-MD-1626938300121.

Alte 5 proceduri de achiziție au ca obiect reparația curentă a acceselor și trotuarelor în curțile de bloc și corespund fiecăruia dintre sectoarele capitalei:

Ceea ce ne-a atras atenția la aceste proceduri de achiziție a fost valoarea estimată identică pentru toate cele 10 proceduri de achiziție. Întrebarea firească pe care ne-am pus-o este cum ar putea să coincidă într-atât de mult volumul de lucrări planificate de autoritatea contractantă, astfel încât prețul estimat să fie identic.

În anunțurile de participare pentru fiecare dintre aceste proceduri este indicată cantitatea – 1 unitate de lucrări, cu referire la caietul de sarcini. Studiind caietul de sarcini, observăm că autoritatea contractantă descrie doar lucrările ce urmează a fi efectuate (săpături mecanice, săpături manuale, transportarea pământului cu autobasculanta, încărcare gunoi, borduri etc.), nefiind clar în câte curți de bloc vor fi reparate căile de acces și trotuarele sau ce suprafață de trotuare va fi reabilitată în fiecare sector, și nici adresele exacte unde vor fi executate lucrările de reparație curentă. Cu referire la cantitățile de lucrări descrise în caietul de sarcini, autoritatea contractantă face referire la datele de proiect, care nu se regăsesc atașate la documentația de atribuire. Din aceste circumstanțe denotă încălcarea obligației de informare a potențialilor ofertanți despre cerințele autorității contractante.

Deși am solicitat de la autoritatea contractantă să ne pună la dispoziție proiectele și devizele estimative pentru lucrările contractate, până la acest moment, nu am primit informațiile solicitate. Analizând alte 5 proceduri de achiziție de lucrări de reparație curentă ale Direcției Generale transport public și căi de comunicație a mun. Chișinău, constatăm că și acolo astfel de acte lipsesc. Aceste acte nu au fost puse nici la dispoziția potențialilor ofertanți. Este vorba despre 5 proceduri de achiziție de lucrări de reparație curentă a curților blocurilor de locuit pentru fiecare din cele 5 sectoare ale mun. Chișinău, după cum urmează.

Aceste 5 proceduri au fost lansate în primăvara anului 2021, 4 dintre ele fiind finalizate, cu desemnarea câștigătorilor. Doar procedura de achiziție pentru reparația curentă în curțile blocurilor de locuit din sect. Râșcani a fost inițiată repetat, însă nu au fost depuse oferte.

Studiind documentația de atribuire în procedurile de achiziție menționate, constatăm că autoritatea contractantă a folosit aceeași abordare ca și în achizițiile lansate recent. În caietul de sarcini au fost descrise numai lucrările și numărul de unități, dar nu și numărul curților de bloc ce urmează a fi reparate și locațiile acestora. De asemenea, nu au fost atașate proiecte de execuție sau devize estimative din care ar reieși volumul lucrărilor, și nici adresele curților de bloc.

Aceste circumstanțe au provocat nemulțumirea unor operatori economici care au considerat că acest mod de elaborare a caietului de sarcini favorizează dublarea de volume, reieșind din cererile de clarificare formulate pentru procedura inițiată pentru repararea curților din blocurile din sect. Ciocana. Autorul clarificării a întrebat din ce considerente s-a decis contractarea lucrărilor în bază de poziții cu simbol de norme DI18G și utilaje specializate cu unitate de măsură h-ut, iar nu în baza volumului de lucrări necesare execuției. Autoritatea contractantă a răspuns că astfel a fost „oferita posibilitatea de a facilita executia lucrarilor pe mai multe componente, in functie de metoda de organizare a lucrarilor de catre Antreprenor, in eficientizarea si urgentarea lucrarilor de reparatie”.

La o altă cerere de clarificare, în care se atenționează asupra riscului dublării de lucrări, autoritatea contractantă a răspuns că „volumele de lucrări se vor achita în baza proceselor verbale de lucrări executate de facto”. În acest caz însă, apare riscul că unele lucrări vor fi raportate fictiv ca fiind executate.

Potențialii ofertanți au mai atenționat asupra faptului că situația din teren nu corespunde cu caietul de sarcini, iar în lipsa planurilor/schițelor, nu este clar volumul de lucrări. De asemenea, din caietul de sarcini, nu este clară nici cantitatea de capace din fontă care ar urma a fi achiziționate.

Din răspunsurile autorității contractante că e la latitudinea antreprenorului să decidă ce metode de organizare a activității și ce resurse va utiliza pentru executarea lucrărilor, și că volumele de lucrări vor fi plătite în baza proceselor verbale pentru lucrările executate de facto, ne dăm seama că autoritatea contractantă nu a stabilit volumele lucrărilor. Fără volumele de lucrări, nu este clar nici cum a fost calculată valoarea estimată a achizițiilor.

Conchidem că valoarea achizițiilor inițiate de Direcția generală transport public și căi de comunicație nu reprezintă valoarea lucrărilor ce vor fi executate, ci mai curând limita resurselor financiare disponibile. Astfel se explică și estimarea de exact 5 milioane lei pentru fiecare dintre cele 10 proceduri de achiziție lansate recent. Această abordare încalcă prevederile art. 4 alin, (2) din Legea 131/15, care specifică expres că valoarea estimată a contractului de achiziţii publice se determină înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu presupune publicarea unui astfel de anunţ, la momentul transmiterii invitaţiei de participare.

În acest caz, urma să fie întocmit cel puțin un deviz estimativ al lucrărilor pentru a determina cantitățile și lista de lucrări ce urmează a fi executate. Totodată, acest deviz estimativ trebuia să fie elaborat de către un specialist atestat și verificat de către un verificator de proiecte conform Legii nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții. De asemenea, CPL 01.01.2012 ”Instrucțiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcții-montaj prin metoda de resurse” la pct. 3.2.1 specifică: Pentru determinarea valorii de deviz a construcţiilor (proiectate, reparate sau restaurate), (…) se elaborează documentaţia de deviz, alcătuită din liste cu cantităţi de lucrări, devize locale, calcule de deviz pentru anumite categorii de cheltuieli, cataloage de preţuri unitare, devize pe obiect, devize generale pentru determinarea valorii construcţiei reparaţiei, restaurării), centralizatoare de cheltuieli, iar pct. 3.2.3 specifică că: La întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări, devizelor locale şi calculelor, volumul lucrărilor se determină în baza documentaţiei de proiect (sau în baza descrierii lucrărilor – pentru lucrările de reparaţie şi de restaurare) conform normelor de deviz şi regulilor de calcul a volumelor de lucru.

Totodată, autoritatea contractantă a încălcat prevederile pct. 24 din Regulamentul cu privire la achizițiile publice de lucrări aprobat prin Hotărârea de Guvern 638/2020, care stipulează că „Autoritatea contractantă are obligația să elaboreze caietul de sarcini, după caz, documentul descriptiv pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită privind obiectul achiziției”, iar conform pct. 25 din Regulament, „Conținutul caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor indică sarcina de proiectare, standardele, normativele și alte prescripții tehnice exacte și complete ale obiectului achiziției”,

Conform pct. 27 din același Regulament, „Conținutul caietului de sarcini pentru execuția lucrărilor cuprinde:

1) descrierea elementelor tehnice și calitative menționate în planșe și prezentarea informațiilor, precizărilor și prescripțiilor complementare planșelor;

2) detalierea notelor ce includ caracteristicele și calitățile materialelor utilizate, testele și probele acestora, descrierea lucrărilor care se execută, calitatea, modul de realizare, testele și probele acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj, precum și aspectul final;

3) referirea la documentele care reglementează nivelul de performanță a lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice.”

Modalitatea de desfășurare a procedurilor de achiziție de Direcția generală transport public și căi de comunicație pare să imite o procedura de acord cadru, fără a respecta însă prevederile legale care reglementează acest tip de achiziții publice.

Imposibilitatea comparării ofertelor

În condițiile în care nu este clar volumul de lucrări, iar potențialilor ofertanți nu li se oferă documentele de bază pentru a elabora ofertele tehnice, nu este clar cum aplică autoritatea contractantă criteriul „cel mai mic preț” la evaluarea ofertelor. În acest mod, ofertele nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și financiare, circumstanțe ce constituie temei de anulare a procedurilor de achiziție în temeiul art. 71 alin. (1) lit. f) din Legea 131/2015.

Riscuri semnificative de corupție

Modul în care Direcția de transport și căi de comunicație desfășoară procedurile de achiziție de lucrări de reparație curentă favorizează practicile de corupție și trucarea achizițiilor publice. Faptul că autoritatea contractantă nu publică și nu pune la dispoziție operatorilor economici proiecte și devize estimative exclude posibilitatea de monitorizarea a executării volumelor de lucrări preconizate inițial. Mai mult, afirmațiile autorității contractante că antreprenorul determină modalitatea de a executare a lucrărilor, iar plata se face în baza proceselor verbale pentru lucrările executate face această misiune și mai dificilă. În acest mod, există riscul de înțelegeri frauduloase între autoritatea contractantă și operatorul economic pentru diminuarea cantităților executate, dar formalizarea acestora ca fiind reale.

Înțelegeri frauduloase între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător pot să apară și la etapa de recepție a lucrărilor. Autoritatea contractantă ar putea accepta lucrările chiar dacă acestea vor fi executate cu defecte grave. Fiind lucrări de reparație curentă, care intră în categorii unor lucrări cu un scurt ciclu de viață, performanța contractantului este greu de evaluat, deoarece monitorizarea implementării, din punct de vedere al calității, este foarte dificilă.

Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).

Blog