Autor: Diaconu Olga

La 30 iulie 2026, Administrația Națională a Drumurilor (ANDSA) a publicat raportul de monitorizare a executării contractelor de achiziții publice. Analiza documentului, alături de Programul Fondului Rutier, planul de achiziții al instituției și documentele licitațiilor inițiate și desfășurate în 2026, scoate la iveală câteva situații care merită explicate public.

1. Drumul R3 a fost fragmentat la licitație, apoi reunit la execuție

În aprilie 2026, AGER a documentat modul în care ANDSA a împărțit un sector continuu de 15,76 km de pe drumul R3 Chișinău–Hîncești în trei licitații separate, în loc de una singură (Reparații curente de 135 de milioane pentru R3, dar fără acoperire din Fondul Rutier 2026). Împreună, cele trei proceduri aveau valoarea estimată de 117,8 milioane de lei și ar fi depășit pragul de la care publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene devine obligatorie, cu termen de depunere a ofertelor de 35 de zile. Separat, fiecare rămânea sub prag, cu 21 de zile pentru pregătirea ofertelor.

Rezultatul atribuirii permite evaluarea efectului practic al fragmentării de pe R3. Cele patru contracte au fost încheiate în iunie 2026 cu doi operatori:

Reconstituirea geografică a atribuirii arată că cele patru contracte acoperă coridorul km 9+390 – 31+300 (21,910 km) fără nicio discontinuitate. Fiecare sector începe exact acolo unde se termină precedentul. Repartizarea pe operatori este următoarea:

Din această repartizare rezultă că S.R.L. „Nouconst” execută o porțiune continuă de 12,560 km: de la km 9+390 la km 21+950, acoperită prin trei contracte semnate în aceeași zi, 4 iunie 2026. Sectorul continuu a cărui fragmentare a fost analizată în acest subcapitol a fost, în cea mai mare parte, reunificat la execuție, în mâinile unui singur antreprenor, dar după ce fragmentarea își produsese deja efectele procedurale asupra publicității și termenelor. 

Analiza acelorași proceduri de licitație mai denotă și alte riscuri. Nouconst ar fi calificat financiar sau din punct de vedere al experienței similare și într-o procedură unică, conform documentelor ofertelor. Totuși, apar semne de întrebare în legătură cu documentele ce probează capacitatea tehnică. Certificate tehnice de înmatriculare a utilajelor și certificatele de atestare a personalului-cheie, semnate cu câteva luni înainte de publicarea anunțurilor, par să alcătuiască un dosar de calificare standard, pregătit la începutul anului pentru procedurile la care participă compania. Riscul de fond este că aceleași utilaje și aceiași ingineri atestați pot fi declarați simultan în mai multe proceduri, iar niciun mecanism nu permite unei autorități contractante să verifice dacă utilajele invocate în ofertă nu sunt deja angajate în alte contracte, aflate în executare sau în curs de atribuire. Efectul este vizibil chiar în interiorul aceleiași autorități contractante, deoarece același dosar a fost prezentat de trei ori, pentru trei contracte care se execută simultan, pe același drum, în aceeași fereastră de patru luni. 

Dacă aceleași utilaje și același personal figurează și în oferte depuse la alte proceduri câștigate în aceeași perioadă, ipoteză pe care documentele o fac plauzibilă, atunci gradul real de angajare a flotei rămâne necunoscut deopotrivă pentru ANDSA și pentru public.

2. Contracte de 483 de milioane care nu mai apar în evidență

Raportul păstrează majoritatea contractelor finalizate, sunt 71 de poziții poartă mențiunea „Finalizat”. Cu toate acestea, trei contracte prezente în versiunea din ianuarie lipsesc din cea publicată în iulie, iar pozițiile rămase au fost renumerotate. Cele trei sunt cele mai mari contracte finalizate din întregul registru: 174,8 mln lei (M1, Rutador), 168,0 mln lei (R26 Sectorul 3, Irinda Prim) și 140,7 mln lei (R26 Sectorul 2, Nouconst). Explicația probabilă este închiderea contractelor prin recepție finală. Raportul nu indică însă niciun criteriu de ieșire din registru, iar efectul este că istoricul modificărilor, de câte zece acte adiționale la fiecare sector R26, nu mai poate fi reconstituit în acest document. 

3. Majorările contractuale sunt calibrate la limita plafonului legal. 

Contractul de întreținere curentă a drumurilor din mun. Bălți și raioanele Fălești, Sîngerei (S.A. „Drumuri Bălți”, nr. 07/02-02/193 din 30.07.2025, valoare inițială 67.572.464,21 lei) a fost majorat prin trei acorduri adiționale succesive: +2.062.235,48 lei (AA1 din 27.01.2026), +4.549.757,70 lei (AA2 din 23.02.2026) și +3.523.844,50 lei (AA3 din 03.04.2026). Cumulat, majorările reprezintă 10.135.837,68 lei, adică 14,99995% din valoarea inițială. Plafonul cumulat de 15% prevăzut de art. 76 alin. (9) din Legea nr. 131/2015 ar fi fost atins la 10.135.869,63 lei. Marja rămasă este de 31,95 lei. Precizia cu care trei majorări succesive se opresc la 32 de lei sub plafon arată că, limita legală este urmărită la nivel de zecimală și epuizată integral. Elementul merită semnalat și pentru că obiectul acestui contract este identic cu cel al procedurii lansate în iulie 2026 pentru 45.508.150 lei, este vorba de un contract anual recurent, fără documentație de proiect, unde monitorizarea executării și folosirii corespunzătoare a resurselor este imposibilă.

4. Penalități de 1,8 milioane de lei — 87% la o singură firmă

Raportul arată și penalitățile aplicate antreprenorilor. Pe contractele de lucrări rutiere din 2025 , cele 16 licitații lansate în vara trecută, despre care revizia.md a scris anterior ( Drumuri reparate în grabă: la șase luni, 10 din 16 tronsoane au fost recepționate cu obiecții, iar 3 nu sunt nici acum finalizate), penalitățile identificate însumează cel puțin 1.811.438 lei. Distribuția lor este însă foarte inegală:

Trei contracte ale S.R.L. „Vicoliv Grup” cumulează 1.575.296 lei, deci 87% din totalul penalităților, și toate trei figurau, la data raportului, drept „în executare”, adică nefinalizate, la aproximativ nouă luni de la termenele contractuale. Sunt exact contractele semnalate de revizia.md în octombrie 2025, când termenele de execuție de două luni păreau nerealiste (Drumuri din bani publici cu licitații grăbite).

Aplicarea penalităților arată că mecanismul contractual funcționează. Dar generalizarea lor — nouă contracte sancționate din același val de licitații — spune ceva și despre modul în care au fost stabilite termenele.

5. Discrepanțele valorice Programul FR și Planul de achiziții 

Monitorizarea a demonstrat, pe parcursul a trei valuri de proceduri, discrepanțe sistematice între valorile aceluiași obiectiv în cele trei documente publice. 

Explicația oficială a ANDSA este că proiectele sunt multianuale, iar Programul include doar suma anului curent. Totuși, coloana Programului se numește „Cost total”, nu „alocație anuală”. Pentru G104, Programul indică un cost total de 15.000 mii lei, egal cu alocația pentru 2026, iar documentul nu recunoaște nicio continuare în 2027–2028, deși licitația angajează aproape 99 mln lei. Dacă explicația multianualității ar fi completă, costul total din Program ar trebui să fie 98.894, cu alocația pentru 2026 de 15.000. Doar pentru cele trei proceduri capitale verificate sunt implicate obligații de peste 200 mln lei pentru anii 2027–2028, nereflectate în Fondului Rutier. 

Raportul ANDSA, publicat la 30 iulie 2026, confirmă și evidențiază discrepanțe între valoarea contractelor deja semnate și costul total al proiectelor respective, conform Programului FR:

Contractele existau cu valoare cunoscută și înregistrată la Agenția Achiziții Publice, în momentul în care Programul le atribuia un „cost total” mai mic. Diferența pe G109 este de 139,5 mln lei, pe R26 Sectorul 1 de 66,4 mln lei, iar pe G39 de 45,3 mln lei. Indiferent de interpretare, documentul nu permite reconstituirea angajamentului financiar real.

Acest material este realizat în cadrul proiectului ”Banii Publici sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER cu susținerea financiară din partea National Endowment for Democracy (NED).